Institutul pentru Studiul Războiului: Anunţul lui Putin privind mobilizarea reflectă multe probleme existente în Rusia

Anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin privind "mobilizarea parţială" reflectă numeroasele probleme cu care se confruntă Rusia în invazia sa şovăielnică în Ucraina şi pe care este puţin probabil că Moscova să le poată rezolva în următoarele luni, susţine Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Potrivit institutului, ordinul lui Putin de a mobiliza o parte din rezerva "antrenată" a Rusiei, adică indivizi care şi-au încheiat serviciul obligatoriu de recrutare, nu va genera o putere de luptă rusească utilizabilă semnificativă timp de câteva luni. Ar putea fi suficient pentru a susţine nivelurile actuale ale efectivelor militare ruseşti în 2023 prin compensarea pierderilor ruseşti, deşi nici măcar acest lucru nu este încă clar.

Mobilizarea va avea loc în faze deliberate, a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, într-un interviu din 21 septembrie, excluzând probabil orice aflux brusc de forţe ruseşti care ar putea schimba dramatic cursul războiului.

Astfel, mobilizarea parţială a Rusiei nu va lipsi Ucraina de posibilitatea de a elibera până la iarnă şi în timpul iernii porţiuni suplimentare din teritoriul ocupat de ruşi.

Putin şi Şoigu au declarat că vor fi mobilizaţi doar rezerviştii care şi-au încheiat serviciul militar iniţial, precizând clar că Rusia nu va extinde conscripţia.

De asemenea, Şoigu a afirmat că studenţii nu vor fi afectaţi şi le-a spus să îşi continue studiile fără griji.

Aceste comentarii au avut în mod clar scopul de a risipi temerile populaţiei ruseşti că "mobilizarea parţială" era un cod pentru conscripţia generală.

Nu este clar cât de mult din rezerva rusă a fost deja desfăşurată pentru a lupta în Ucraina. Oficiali ai serviciilor de informaţii occidentale ar fi declarat în noiembrie 2021 că Rusia a chemat "zeci de mii de rezervişti" ca parte a mobilizării sale de dinaintea războiului.

Oficialii militari ucraineni au raportat în luna iunie a acestui an că forţele ruseşti au angajat 80.000 de membri ai rezervei mobilizate pentru a lupta în Ucraina.

Armata rusă a apelat probabil la cele mai pregătite rezerve de luptă în acel efort de mobilizare de dinainte de război, ceea ce sugerează că actuala mobilizare parţială va începe prin a apela de la început la personal mai puţin pregătit de luptă.

Conform ISW, rezervele ruseşti sunt slab instruite şi nu primesc nicio pregătire de perfecţionare după încheierea perioadei de recrutare. Serviciul militar obligatoriu rusesc este de numai un an, ceea ce le oferă recruţilor puţin timp pentru a învăţa cum să fie soldaţi.

În plus, absenţa unei instruiri de perfecţionare după această perioadă iniţială accelerează degradarea în timp a abilităţilor de soldat dobândite. Şoigu s-a referit la intenţia de a chema rezervişti cu "experienţă de luptă", dar foarte puţini rezervişti ruşi, în afară de cei care servesc acum în Ucraina, au experienţă de luptă.

Rapoartele sunt contradictorii în ceea ce priveşte gradul de pregătire pe care îl vor primi rezerviştii chemaţi la mobilizare parţială.

Şoigu a descris un proces deliberat de instruire care va familiariza sau va familiariza din nou rezerviştii mobilizaţi cu operaţiunile la nivel de echipaj, detaşament şi apoi pluton înainte de a-i trimite la luptă. Acest proces ar trebui să dureze săptămâni, dacă nu luni, pentru a-i aduce pe rezervişti de la viaţa civilă la pregătirea de război. Şeful Comitetului pentru apărare şi securitate al Consiliului Federaţiei, Viktor Bondarev, ar fi declarat că rezerviştii mobilizaţi se vor antrena timp de peste o lună înainte de a fi desfăşuraţi.

Pe de altă parte, un comisariat militar din regiunea Kursk ar fi anunţat că rezerviştii sub 30 de ani vor fi desfăşuraţi imediat, fără pregătire suplimentară.

Putin nu a spus în mod categoric că umbrela nucleară rusă va acoperi zonele anexate ale Ucrainei şi nici nu a legat mobilizarea de anexare.

El a abordat mobilizarea parţială, referendumurile de anexare în zonele ocupate de Rusia în Ucraina şi posibilitatea unui război nuclear în discursul său - dar ca subiecte separate, mai degrabă decât ca un întreg coerent. Faptul că a menţionat toate cele trei subiecte într-un singur discurs a fost în mod clar menit să sugereze o legătură, dar a făcut tot posibilul să evite să facă o astfel de legătură în mod explicit, a adăugat ISW în raportul său.

Putin şi-a încadrat comentariile privind posibilitatea utilizării armelor nucleare ruseşti în contextul presupuselor ameninţări occidentale de a folosi arme nucleare împotriva Rusiei. El a afirmat că oficialii occidentali vorbeau despre "posibilitatea şi permisibilitatea utilizării armelor de distrugere în masă - arme nucleare - împotriva Rusiei". El a continuat: "Doresc să le reamintesc celor care îşi permit astfel de declaraţii despre Rusia că ţara noastră dispune, de asemenea, de diverse mijloace de atac..."

Comentariul său pe această temă se încheie cu precizarea că Rusia va folosi toate mijloacele de care dispune ca răspuns la o ameninţare la adresa "integrităţii teritoriale a ţării noastre, pentru apărarea Rusiei şi a poporului nostru". Acest comentariu ar putea fi interpretat ca aplicându-se în avans la zonele care vor fi în curând anexate din Ucraina ocupată, dar plasarea sa în discurs şi contextul nu fac în niciun caz evidentă o astfel de interpretare. Nici limbajul folosit de Putin pentru a face acest comentariu nu este diferit de politică oficială a Kremlinului sau de declaraţiile anterioare ale oficialilor ruşi.

Discursul lui Putin nu ar trebui interpretat ca o ameninţare explicită că Rusia va folosi arme nucleare împotriva Ucrainei dacă regimul de la Kiev va continua contraofensivele împotriva teritoriilor ocupate după anexare.

Totodată, Putin nu a făcut nici el legătura între anexare şi mobilizarea parţială, apărând necesitatea mobilizării parţiale prin referire la lungimea liniilor de-a lungul cărora luptă acum forţele ruseşti şi la asistenţa occidentală acordată Ucrainei.

El a menţionat că liniile de front se întind acum pe mai mult de o mie de kilometri pentru a explica de ce este nevoie de mai multe forţe ruseşti. El şi Şoigu au subliniat, de asemenea, în mare măsură, naraţiunea falsă potrivit căreia Rusia nu luptă împotriva Ucrainei, ci împotriva NATO şi a Occidentului. Această naraţiune nu este nouă. Nu este nici măcar semnificativ diferită de justificările false iniţiale pe care Putin le-a oferit înainte de a ordona invazia din februarie.

Poziţia oficială a Kremlinului a fost mult timp aceea că NATO împingea Ucraina la război cu Rusia, că NATO se pregătea să ofere Ucrainei arme nucleare şi că forţele NATO ocupau sau se pregăteau să ocupe poziţii în Ucraina. Potrivit ISW, repetarea acestei naraţiuni de către Putin şi Şoigu nu reflectă o escaladare a retoricii lor.

Mobilizarea parţială a Rusiei nu va transforma războiul în acest an şi ar putea sau nu să aibă un impact semnificativ asupra capacităţii Rusiei de a continua operaţiunile la nivelul actual anul viitor. Ucraina şi Occidentul nu ar trebui nici să respingă, nici să exagereze importanţa mobilizării.