Insomnia: cauze chimice suplimentare
Folosirea medicamentelor, a plantelor si a suplimentelor pentru a dormi mai bine are deseori un efect de recul si duce la tulburari si mai mari. Unele dintre medicamentele obisnuite pentru dormit includ benzodiazepine, zolpidem (Ambien), eszopiclone (Lunesta), ramelteon (Rozerem), si antihistaminice precum difenhidramina (Benadryl).
Benzodiazepinele. Acestea se ataseaza de anumiti receptori ai acidului gama-aminobutiric (GABA) si induc somnul non REM. Ele blocheaza tranzitia la niveluri mai profunde al stadiului 4 in somnul REM.
Chiar daca acesti agenti ajuta la inducerea somnului, ei previn progresia catre cele mai profunde niveluri ale somnului regenerativ. Astfel, ei prezinta riscuri foarte serioase pentru dependenta fizica si psihologica.
Zolpidem (Ambien). Acesta este un hipnotic cu actiune pe termen scurt care intensifica GABA, un neurotransmitator inhibitor, prin atasarea sa de receptorii GABA in aceeasi locatie precum benzodiazepinele.
Zolpidem ajuta la initierea somnului dar nu il mentine. Poate fi in particular dificil sa renunti la consumul acestui medicament din moment ce necesita utilizarea unor doze tot mai mari pentru a combate insomnia si duce la reaparitia insomniei cand se intrerupe tratamentul.
Efectele secundare frecvente includ pierderea memoriei, amnezie, astenie, ataxie, confuzie, euforie, dureri de cap, insomnie, dispepsie, sughit, greata, artralgie, mialgie, infectie respiratorie superioara, vedere dubla si infectii ale tractului urinar.
Eszopiclone (Lunesta). Acest medicament tinde sa inrautateasca somnul dupa ce este intrerupta utilizarea sa. Efectele secundare intalnite deseori includ dureri de piept, migrene, edem periferic si depresie. Pana acum, singurele teste clinice publicate asupra eszopiclone au fost finantate de catre producatorul medicamentului.
Ramelteon (Rozerem). Medicamentul se ataseaza de receptorii de malatonina si ca urmare interfereaza cu alte sisteme hormonale. Ramelteon creste nivelurile de prolactina si a fost asociat cu o crestere a cazurilor de aparitie a cancerului la animalele de laborator.
Efectele secundare includ greata, diaree, mialgie si artralgie, insomnie accentuata, dureri de cap, oboseala, depresie, halucinatii si infectii ale tractului respirator superior.
Antihistaminicele. In mod tipic asociate cu moleseala matinala prelungita, antihistaminicele precum difenhidramina (Benadryl) deseori necesita utilizarea stimulentlor precum cofeina, pentru le neutraliza efectul. Utilizatorii se expun riscului de a ajunge in situatii in care consuma stimulenti pe timp de zi pentru a ramane treji si sedative pe timp de noapte pentru a putea adormi. Acest comportament a fost asociat cu un risc ridicat pentru evenimente cardiovasculare adverse.
Multi agenti de somn contribuie la dependenta psihologica si fizica. Intreruperea utilizarii lor poate fi extrem de dificila din moment ce simptomele renuntarii duc la o reaparitie a insomniei care este mai grava decat tulburarea initiala.
Medicamentele si plantele folosite pentru a promova somnul niciodata nu ar trebui sa fie considerate abordari de prima linie pentru insomnia acuta decat daca circumstantele elimina orice alte optiuni. Aceste chimicale ar trebui sa fie pastrate si folosite doar atunci cand metodele igienice si comportamentale au esuat.
Contaminarea mediului. Abundenta numeroaselor produse farmaceutice in mediul inconjurator si in rezervele de apa prezinta o alta ingrijorare. Multe medicamente trec prin corp intacte inainte sa fie secretate in fecale sau urina. Pe masura ce tot mai multi oameni folosesc medicamente, aceste reziduuri chimice s-au acumulat in panza freactica.
Expunerea la aceste medicamente este mai raspandita in prezent decat inainte prin alimentele si apa contaminate. Ca urmare a acestei contaminari, comparativ cu perioada precedenta, o abundenta de deseuri farmaceutice si chimice sunt consumate in mod regulat, in necunostinta de cauza si in cantitati tot mai mari de catre un numar mai mare de oameni.
Efectele acestei poluari pe termen lung nu au fost studiate extensiv si sunt doar vag intelese. Utilizarea inutila a medicamentelor pentru a promova somnul sau pentru a trata alte afectiuni trebuie sa fie redusa atat individual cat si global din moment ce aceasta practica iresponsabila pune pe toata lumea in pericol.
Dr. Whitmont este un medic homeopat clasic si internist care practica in New York. El este profesor asistent de medicina de familie si a comunitatii, de la New York Medical College. Site-ul sau este HomeopathicMD.com
