Incendiul de pe nava aparţinând Flotilei de ajutor pentru Gaza: Ce spun înregistrările video

Organizatorii flotei, care transportă ajutoare umanitare şi activişti pro-palestinieni, printre care şi Greta Thunberg, au declarat că nava Family Madeira, sub pavilion portughez, cunoscută de grup sub numele de „Family Boat”, a fost ţinta unui atac cu dronă în timp ce se afla în apele teritoriale tunisiene, scrie France24.

Videoclipurile şi analizele experţilor sugerează că dispozitivul era probabil un incendiator improvizat aruncat dintr-o dronă comercială sau de retail, nu o dronă de uz militar sau UAV (vehicul aerian fără pilot).

Deşi membrii grupului au sugerat că Israelul ar putea fi în spatele atacului, acest tip de tehnologie este larg accesibil publicului, iar un astfel de atac ar fi putut fi efectuat de, practic, oricine.

Flotila, care are ca scop livrarea de ajutoare către Gaza, sfidând blocada impusă de Israel, a ajuns în Tunisia în weekend. Datele de urmărire de pe site-ul web al grupului indică faptul că nava era ancorată la aproximativ 600 de metri de portul Sidi Bou Said.

Autorităţile tunisiene au negat afirmaţiile potrivit cărora nava ar fi fost lovită de o dronă, insistând în schimb că incendiul a izbucnit pe navă.

O înregistrare video de supraveghere filmată de pe o altă navă din flotilă arată un dispozitiv incendiar căzând vertical pe Family Madeira de la o înălţimea de cel puţin trei metri deasupra punţii superioare, creând o lumină puternică în timp ce se aud ţipete de pe navă. Alte înregistrări video filmate la bordul navei arată izbucnirea unui incendiu. Nicio dronă nu este vizibilă în înregistrările video de supraveghere, care sunt filmate de camere cu unghiuri fixe.

Înregistrarea video de supraveghere publicată de Flotila Globală Sumud la începutul zilei de 9 septembrie 2025 arată momentul dinaintea orei 00:30, când un dispozitiv incendiar a lovit una dintre navele flotilei. Înregistrarea video a fost una dintre cel puţin trei înregistrări video publicate de grup, care arătau un proiectil lovind nava.

„Operatorul dronei avea experienţă anterioară”

Roy Gardiner, un investigator online specializat în războiul cu drone, citat de France24, a analizat imaginile.

În videoclipul principal al incidentului, poate fi observat un obiect în flăcări căzând aproape vertical din cer. UAV-urile utilizate în conflicte precum cel din Ucraina explodează de obicei la contact sau aruncă bombe mici.

Dar există şi drone utilizate pentru a arunca muniţii incendiare, iar acest videoclip este în concordanţă cu acest tip de drone. Aceste drone nu trebuie să fie foarte mari, iar obiectul ar fi fost aprins la eliberarea din UAV.

Într-un interviu acordat mass-mediei, unul dintre participanţi a descris o dronă care zbura la aproximativ patru metri deasupra capului său înainte de a „arunca o bombă pe o grămadă de veste de salvare” aflate în partea din faţă a bărcii.

Un membru al Flotei Globale Sumud descrie un atac cu drone în timpul nopţii asupra uneia dintre bărcile grupului, la începutul zilei de 9 septembrie 2025.

Roy Gardiner a continuat:

Pe baza relatărilor martorilor oculari şi a imaginilor video disponibile, acesta este exact modul în care ar funcţiona un UAV care aruncă bombe. Acesta pluteşte deasupra ţintei pentru a asigura o aruncare extrem de precisă.

Este puţin probabil ca cineva să poată efectua un atac atât de precis din întâmplare, aşa că aş sugera că operatorul dronei avea experienţă anterioară. Nu este ceva uşor de realizat. Pilotul ar fi putut opera de la o distanţă de cinci până la şase kilometri.

Flotila Global Sumud a publicat două înregistrări video de supraveghere de pe Family Madeira. La 0:10 în videoclipul de sus (timestamp 00:29:45), un membru al echipajului priveşte în sus, parcă ar vedea ceva. Două secunde mai târziu, la 00:29:47, dispozitivul incendiar loveşte. Videoclipul de jos arată aceeaşi scenă dintr-un unghi diferit.

Membrii flotilei au sugerat că Israelul ar fi probabil autorul atacului.

„Este prea devreme să spunem cui aparţin aceste drone, dar ştim foarte bine cine vizează de mult timp misiunile umanitare în Gaza”, a declarat un purtător de cuvânt al flotilei pentru mass-media.

Expertul a subliniat că tehnologia de calitate inferioară utilizată în atac este uşor accesibilă publicului:

Dronele comerciale, precum DJI Mavic 3 – disponibile în întreaga lume – sunt capabile să îndeplinească misiuni de acest gen. Sunt foarte silenţioase, uşor de achiziţionat şi relativ simple de operat, mai ales în comparaţie cu FPV-urile utilizate pe scară largă în Ucraina, care sunt mult mai dificil de pilotat.

Există metode standard, bine cunoscute, de modificare a acestor drone comerciale pentru a lansa încărcături. Un mecanism de lansare simplu, imprimat 3D, care poate fi ataşat la dronă, este utilizat în mod obişnuit în Ucraina. Planurile digitale pentru astfel de dispozitive sunt distribuite în mod obişnuit pe canalele Telegram.

Dispozitivul utilizat în acest caz era mic, iar atacul nu a fost letal. Nu a provocat daune semnificative. Dar nu putem exclude posibilitatea ca în spatele acestuia să se afle un guvern. Utilizarea unei tehnologii de calitate inferioară ar putea fi o alegere deliberată pentru a crea distanţă şi negare plauzibilă, oferind în acelaşi timp un avertisment.

Flotila Global Sumud a publicat pe 10 septembrie 2025 imagini de supraveghere care arată un obiect în flăcări aruncat pe o a doua barcă din flotilă, Alma, în noaptea de 9-10 septembrie. Videoclipul arată un obiect în flăcări căzând din cer, dar nu se vede nicio dronă.

Au existat acuzaţii anterioare de atacuri cu drone asupra navelor de ajutor umanitar care se îndreptau spre Gaza. În mai, Freedom Flotilla a declarat că nava sa The Conscience a fost lovită de o dronă în largul coastelor Maltei.

Cu un deceniu mai devreme, în 2010, comando-urile israeliene au ucis 10 persoane când au urcat la bordul navei Mavi Marmara, o navă turcă care conducea o flotilă de ajutor umanitar către Gaza.

În august, un organism susţinut de ONU a confirmat că în Gaza se instalează foametea, iar şeful departamentului umanitar al ONU a descris-o ca fiind rezultatul direct al „obstrucţionării sistematice” de către Israel a ajutorului umanitar care intră în teritoriu.

Raportul a fost respins de Israel ca fiind o „minciună sfruntată”. Oficialii israelieni continuă să nege existenţa foametei în Gaza.