"În Bucureşti, ca la Tiraspol!" Motivare a instanţei arată dezastrul din urbanism. Până unde se merge pentru satisfacţia rechinilor imobliari?
Tribunalul Bucureşti a publicat, recent, motivarea unei sentinţe de mare importanţă în domeniul urbanismului, respectiv sentinţa prin care a dispus anularea PUZ-ului coordonator al Sectorului 6. Pentru cei nefamiliarizaţi cu terminologia din domeniu, PUZ-ul este Planul Urbanistic Zonal în baza căruia se stabileşte ce şi cum se poate construi într-un sector al Capitalei sau într-un cartier anume.
Motivarea sentinţei, pronunţate în iulie 2018, surprinde o ploaie de ilegalităţi comise atât de Primăria Sector 6, condusă la vremea respectivă de Cristian Poteraş cât şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Mai exact, din motivarea judecătorilor rezultă că edilii au sfidat practic mai toată legislaţia din domeniu, mergând până la, Atenţie!, a încălca regimul obiectivelor militare, acţiune care, spun judecătorii, are potenţial de a împiedica desfăşurarea în bune condiţii a unor eventuale activităţi de asigurare a securităţii naţionale.
Dar ce este foarte important, pe lângă faptul că sentinţa expune practic bătaia de joc din domeniul urbanismului, abuzurile şi chiar lipsa instinctului de autoconservare al celor ce întocmesc, verifică şi votează asemenea documentaţii urbanistice ce conţin ilegalităţi flagrante, este că magistraţii transmit un mesaj extrem de important într-o Capitală sufocată de construcţii ilegale: Nu te poţi atinge de spaţiile verzi, nu poţi construi pe ele ce te taie capul, explică avocatul Dumitru Dobrev, cel care a câştigat procesul pentru anularea PUZ-ului coordonator Sector 6.
Înainte de a intra însă în "măruntaiele" motivării, câteva informaţii despre procesul care a dus la anularea PUZ-ului.
Cazul
Potrivit avocatului Dobrev, procesul în urma căruia s-a obţinut anularea PUZ-ului a fost iniţiat de locuitori ai Cartierului ANL ”Constantin Brâncuşi” din Sectorul 6, nemulţumiţi de distrugerea spaţiului verde din vecinătate locuinţelor lor şi de ridicarea de blocuri în locul unui scuar proiectat a fi spaţiul verde al acestui cartier. Cetăţenii au acuzat practic că, prin acţiuni repetate, Primăria Sectorului 6 şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti au schimbat regimul juridic al spaţiului verde respectiv, acesta devenind în numai câţiva ani cartier de locuinţe.
Mai exact, în anii 2003-2007, era în vigoare un PUZ coordonator al Sectorului 6 (HCGMB nr. 213/2005), care avea desenat pe planşa anexă zona V1a – Subzona spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat – parcuri, grădini, scuaruri, şi care prevedea un scuar cu spaţii verzi amenajate în proximitatea cartierului ANL. Ulterior, primarul Cristian Poteraş a inclus acel scuar cu spaţiul verde adiacent în rezerva de retrocedat a comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991 a Primăriei Sector 6, deşi el era trecut în cadastrul verde al Capitalei. Apoi, terenurile au fost retrocedate. Atunci când a expirat PUZ-ul aprobat prin HCGMB nr. 213/2005, Consiliul General a votat un altul, cu 278/31.10.2013, care a prevăzut în locul UTR (unitate teritorială de referinţă) V1a în zona M2 (Mixtă 2 cu Hmax de P + 14E) şi cu magazine la parter, diverse mici afaceri, servicii. S-a creat astfel cadrul pentru ca dezvoltatorii să ridice blocuri în locul spaţiului verde.
Pe parcurs s-au mai alăturat procesului şi alţi cetăţeni de pe str. Albiţei, nemulţumiţi că printr-o aşa-zisă erată (HCGMB nr. 2/26.01.2016) la PUZ-ul coordonator al sectorului s-a permis construirea de blocuri pe această stradă extrem de îngustă (7 m lăţime) şi fără infrastructură modernă (gaze, apă-canal).
Ce zic judecătorii care au decis anularea PUZ-ului?
Motivarea instanţei este practic una devastatoare pentru Primăria Sector 6 şi CGMB.
Judecătorii au constatat că edilii au mers până la a pune în pericol securitatea naţională. Astfel, PUZ-ul a fost emis în condiţiile în care MApN dăduse aviz negativ. Ori, avizul MApN este obligatoriu pentru o zonă unde există obiective militare. "Cum vine asta, suntem la Tiraspol?", a comentat Dobrev.
"PUZ-ul coordonator Sector 6 reglementează atât zone centrale ale municipiului cât şi teritorii intravilane ce cuprinde obiective speciale, context în care avizarea favorabilă prealabilă a planului urbanistic zonal de MApN era o operaţiune administrativă, nu facultativă, în lipsa căreia documentaţia de urbanism nu trebuia supusă aprobării CGMB. Uşurinţă cu care pârâţii tratează absenţa avizului favorabil al MApN nu poate fi primită. (...) Adoptarea unei noi viziuni urbanistice cu încălcarea regimului obiectivelor militare ce reprezintă zone cu regim de protecţie are realmente potenţial de a împiedica desfăşurarea în bune condiţii a unor eventuale activităţi de asigurare a securităţii naţionale individuale şi colective", arată judecătorii în motivare.
Judecătorii au mai constatat că la data adoptării PUZ-ului, şase dintre avizele necesare erau expirate. Mai exact, este vorba despre avizul de la Distrigaz Sud, cel de la SNTGN Transgaz, cel al RADET, avizul de la Sucursala Centru Regional de la Expplatare Întreţinere şi Reparaţii CF Bucureşti, cel al RATB precum şi cel emis de ENEL.
Tribunalul apreciază că cel puţin avizele expirate la data emiterii Avizului Arhitectului Şef nr 26/03. 09. 2013 trebuiau prelungite, utilizarea unor avize expirate echivalând cu lipsa avizelor din conţinutul documentaţiei.
Şi, aşa cum sublinia şi avocatul Dobrev, lucru extrem de important, instanţa insistă asupra importanţei respectării legii 24/2007 (Legea spaţiilor verzi) care prevede că este interzisă schimbare destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi definte prin lege. Excepţie fac cazurile în care este vorba de realizarea unor lucrări de utilitate publică, ceea ce nu a fost însă cazul în procesul judecat de Tribunalul Bucureşti.
"Sentinţa Tribunalului Bucureşti arată modul barbar în care Primăria Generală a Capitalei nesocoteşte prevederile legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor şi ale OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului. Instanţa arată foarte clar că schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi din zona cartierului ANL Constantin Brîncuşi nu putea fi făcută decât pentru ”cauză de utilitate publică”. În fapt, terenurile respective au fost transformate din zonă verde (V1) în M2 (mixtă 2 Hmax P + 14) şi M3 (mixtă 3) avînd Hmax P + 4, pentru a da satisfacţie rechinilor imobiliari”. Sentinţa mai arată că Registrul Spaţiilor Verzi are valoare juridic-administrativă chiar dacă primăria capitalei are disclaimer pe pagina proprie. ”În prezent, Registrul Spaţiilor Verzi din Municipiul Bucureşti nu are valoare administrativă şi nu produce efecte juridice, terenurilor amenajate sau înregistrate ca spaţii verzi, indiferent de regimul juridic fiindu-le aplicate prevederile legislaţiei de mediu în vigoare”, explică Dobrev pentru Epoch Times după publicarea motivării.
Hotărârea pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea motivării. Potrivit avocatului Dobrev, ne putem aştepta ca edilii să nu se resemneze cu anularea PUZ-ului şi să acţioneze în instanţă.
