În aşteptarea deciziei Gazprom. Premierul Recean cere Parlamentului de la Chişinău instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pe o perioadă de 60 de zile

În Republica Moldova ar urma sa fie instituită stare de urgenţă, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 decembrie, privind criza energetică despre care se discută tot mai mult în ultimele zile la Chişinău, urmare a refuzului Gazprom de a livra gaze naturale în stânga Nistrului. Decizia a fost aprobată miercuri 11 decembrie, în cadrul şedinţei Guvernului, la propunerea Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE). Documentul urmează a fi transmis Parlamentului pentru examinare şi adoptare.

Această măsura este necesară în contextul riscurilor majore la adresa securităţii energetice a Republicii Moldova şi eventualelor efecte de ordin umanitar în stânga Nistrului, determinate de incertitudinea privind livrările de gaze naturale de către Gazprom către regiunea transnistreană, mai ales în contextul atacurilor cu rachete ruseşti asupra infrastructurii energetice din Ucraina.

„Nu există nicio problemă de tranzit - sunt căi de livrare a gazului natural către Republica Moldova şi către stânga Nistrului. Dacă intenţia Gazpromului se va materializa, ea se va solda cu o criză umanitară care vine din două surse.

Prima este lipsa de resurse energetice pentru necesităţile de bază, în mijloc de iarnă. Al doilea lucru este lipsa de venituri pentru aceşti oameni ca să-şi cumpere bunurile de bază. Acesta este contextul şi problemele care trebuie să le rezolve Guvernul Republicii Moldova”, a menţionat premierul de la Chişinău Dorin Recean.

Potrivit raportului CSE, la moment, capacitatea de import a energiei electrice în Republica Moldova este limitată la 315 MW prin interconexiunea cu România, insuficientă pentru a acoperi cererea în orele de vârf.

Vulnerabilitatea este accentuată de faptul că linia electrică de interconectare Isaccea-Vulcăneşti traversează teritoriul Ucrainei, ceea ce o face susceptibilă la întreruperi în cazul unor noi atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice din ţara vecină aflată în război de mai bine de doi ani şi jumătate.

Totodată, în lipsa gazelor naturale de la Gazprom, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES) nu va putea asigura producţia necesară de energie electrică în aceleaşi condiţii. Astfel chiar şi în condiţiile în care va fi acoperit deficitul creat de energie electrică pe întreg teritoriul ţării, preţul acesteia va fi afectat semnificativ mai ales pentru locuitorii din stânga Nistrului.

Pe parcursul stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale va putea adopta măsuri urgente pentru a aloca resurse financiare şi a coordona acţiunile necesare în vederea asigurării resurselor energetice, dar şi a depăşirii consecinţelor umanitare ale acesteia.

Tot miercuri, Guvernul Recean a consolidat capacitatea de răspuns a autorităţilor la riscurile din sectorul electroenergetic, prin dezvoltarea unui cadru juridic clar pentru prevenirea şi gestionarea crizelor.

În acest sens, Cabinetul de miniştri a aprobat Regulamentul privind situaţiile excepţionale în sectorul electroenergetic şi Planul de acţiuni aferent, care cuprinde 29 de scenarii de criză şi măsuri pentru a preveni sau a atenua impactul unor posibile situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic.

Documentul detaliază măsuri de anticipare şi de intervenţie pentru fiecare scenariu, în funcţie de factorul declanşator, cum ar fi: lipsa de combustibil, eşecul pieţei energiei electrice, atac rău intenţionat, vreme extremă şi altele.

În unul dintre posibilele scenarii, care prevede deficienţe generale de aprovizionare cu combustibili, producătorii vor asigura creşterea la maximum a capacităţii de producere disponibile şi mobilizarea întregii capacităţi de generare.

De asemenea, operatorul sistemului de transport va solicita ajutor de la operatorii din ţările vecine, conform acordurilor bilaterale. Totodată, este prevăzută protejarea consumatorilor prioritari, precum instituţii medicale, grădiniţe şi şcoli, astfel încât serviciile sociale de importanţă majoră să nu fie sistate.

În cazul afectării infrastructurii de transport a energiei electrice, se vor implementa măsuri de restaurare rapidă a liniilor de transport şi redistribuire a fluxurilor energetice în cadrul reţelelor interconectate, inclusiv prin utilizarea capacităţilor disponibile prin reţeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică ENTSO-E.

Gestionarea situaţiilor de criză va fi asigurată de Ministerul Energiei, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, operatorii de transport şi de distribuţie a energiei electrice, precum şi de Comisia pentru Situaţii Excepţionale.

Deşi a înregistrat progrese semnificative în sectorul energetic, precum construcţia gazoductului Iaşi-Chişinău, sincronizarea sistemului electroenergetic cu ENTSO-E şi iniţierea proiectelor de interconexiune cu România, Republica Moldova continuă să fie vulnerabilă din punct de vedere electroenergetic.

Capacitatea internă de producţie acoperă 23% din necesarul malului drept, iar 70% din consumul de energie electrică depinde de producerea de la Centrala MGRES. De asemenea, capacitatea tehnică de import garantată prin ENTSO-E este, în prezent, limitată la 315 MW - insuficient pentru a satisface cererea totală. Proiectele de interconexiune în desfăşurare, precum liniile de 400 kv Vulcăneşti-Chişinău şi Bălţi-Suceava, vor îmbunătăţi situaţia, însă acestea vor fi finalizate până la sfârşitul anului 2025 şi, respectiv, 2027.