ICE, Serviciul pentru Imigraţie şi Vamă al SUA, îşi constituie în linişte un vast stoc de armament
Pe lângă faptul că îşi măreşte personalul într-un ritm frenetic, Serviciul pentru Imigraţie şi Vamă al Statelor Unite (Immigration and Customs Enforcement - ICE) şi Serviciul Vamal şi de Protecţie a Frontierelor al Statelor Unite (Customs and Border Protection - CBP) achiziţionează un vast depozit de arme de la contractori privaţi, potrivit unor date noi.
„Războaiele fără sfârşit” din străinătate şi războiul global împotriva terorismului de după atacurile din 11 septembrie au lăsat în urmă un lung şir de eşecuri, deziluzii şi morţi — dar au direcţionat, de asemenea, sume uriaşe din banii contribuabililor către companiile care au furnizat echipamentele ce au făcut posibilă toată acea distrugere. Aceasta a generat câştiguri substanţiale pentru companii conectate la GOP şi a alimentat o birocraţie public-privată masivă, care a devenit tot mai greu de ţinut sub control pe măsură ce s-a metastazat până la proporţii monstruoase.
Ceva asemănător se întâmplă din nou într-un alt teatru de operaţiuni: campania lui Donald Trump de deportări în masă violente, scrie Thee New Republic. Aceasta devine propriul său război fără sfârşit: ar putea să se prelungească ani sau decenii fără succes. Produce ocupaţii militare greşit orientate ale unor populaţii locale agitate. A declanşat o amplă acumulare de armament. Şi are, de asemenea, ceea ce s-ar putea numi propriii săi profitori de război.
Mai exact: o mână de companii private care produc armament şi muniţie au încheiat deja contracte extrem de profitabile cu Departamentul pentru Securitate Internă, care îi vor furniza stocuri enorme de echipament în stil militar, unele în valoare de zeci de milioane de dolari, potrivit datelor din biroul senatorului Adam Schiff, care investighează contractele DHS.
Acumularea tuturor acestor echipamente sugerează o problemă majoră pe termen lung. Aşa cum am văzut în lunga perioadă de după 11 septembrie, această nouă şi evolutivă birocraţie a terorii MAGA se va extinde în mod grotesc. Şi ea va deveni mai puţin constrânsă pe măsură ce va aduna mai multe trupe — şi mai multă putere de foc.
O privire înfricoşătoare asupra acestui viitor se află într-un nou raport al lui Schiff, care a primit surprinzător de puţină atenţie: acesta constată că Immigration and Customs Enforcement şi Customs and Border Protection au aprobat oficial contracte în valoare de cel puţin 144 de milioane de dolari pentru arme, muniţie şi alte accesorii în primul an al lui Trump. Analiza — bazată pe date guvernamentale privind contractele — documentează o creştere de cel puţin patru ori pentru ICE şi o dublare pentru CBP, raportat la 2024, concluzionând că acest lucru va „construi o forţă de poliţie internă puternic înarmată”.
Este un lucru care îţi deschide ochii. Un contract ICE pentru milioane de dolari este cu Geissele Automatics şi constă în „arme lungi de precizie şi accesorii” destinate să sprijine „agenţi înarmaţi” şi alte operaţiuni ICE, se arată în raportul lui Schiff. Acesta implică un număr necunoscut de puşti Geissele Border Patrol, notează raportul, descriind această armă ca fiind „o puşcă de tip AR cu specificaţii militare”. CBP a contractat, de asemenea, milioane de dolari suplimentare în puşti.
ICE şi CBP au contractat, de asemenea, cu Glock pentru milioane de dolari în pistoale şi accesorii, se arată în raport. Luând toate aceste contracte împreună, raportul concluzionează tranşant: „ICE şi CBP au plasat împreună comenzi pentru a achiziţiona mii de noi arme letale de mare putere pe cheltuiala contribuabililor.”
Mai este şi altceva. Raportul documentează contracte ICE şi CBP totalizând peste 30 de milioane de dolari pentru muniţie şi peste 25 de milioane de dolari în contracte pentru arme „neletale”. Aceasta nu este o descriere liniştitoare: ele includ Taser-e, spray cu piper şi cartuşe cu gaz lacrimogen.
Pe scurt, asistăm la o acumulare masivă de arme care vor rămâne în posesia ICE şi CBP pentru anii ce urmează. Şi cineva furnizează tot acest echipament.
La solicitarea mea, biroul lui Schiff a analizat datele contractuale colectate pentru a determina care companii sunt principalii contractori ai ICE şi CBP. Iată rezultatele, conform unui grafic furnizat de personalul lui Schiff:
Aceste contracte specifice sunt în principal pentru arme de calibru mic (inclusiv puşti de tip AR), muniţii, muniţie şi accesorii aferente, precum dispozitive de ochire şi amortizoare, spune biroul lui Schiff. O subcategorie include spray cu piper, Taser-e, gaz lacrimogen şi alte arme „neletale”.
„Aceste contracte arată cum DHS a pus în mişcare o creştere masivă a cheltuielilor pentru a introduce arme şi mai periculoase în arsenalul ICE şi CBP”, mi-a spus Schiff într-o declaraţie transmisă prin e-mail. „Această utilizare abuzivă a banilor contribuabililor pentru a înarma la maximum agenţii federali de imigraţie, inclusiv pe cei cu verificări discutabile şi instruire insuficientă, trebuie să înceteze.”
ICE, desigur, a fost de mult timp o agenţie excesiv militarizată, inclusiv sub preşedinţi democraţi. Dar sub Trump acest lucru a escaladat dramatic. ICE urmăreşte să continue extinderea masivă a recrutării sale, alimentată de zeci de miliarde de dolari noi din fonduri federale. Iar sub Trump, această birocraţie se descătuşează în moduri noi, efectuând arestări fără mandat, extinzând capacităţile de supraveghere şi construind un arhipelag de noi lagăre uriaşe de detenţie.
Într-un anumit sens, asistăm la încă o creştere canceroasă a birocraţiei de securitate naţională de după 11 septembrie, dar cu un accent interior mai intensificat. DHS, care a fost creat după 11 septembrie, a avut mult timp o componentă internă antiteroristă. Dar acum Trump i-a amplificat rolul ca operaţiune de expulzare în masă a imigranţilor, care dezlănţuie violenţă împotriva cetăţenilor americani — şi chiar îi ucide — în timp ce operează cu o impunitate aproape totală în rândul populaţiei americane, lucru pe care oficialii lui Trump îl descriu deschis ca fiind benefic.
„Este transformarea DHS dintr-o entitate care proteja patria de ameninţări externe într-una care, din ce în ce mai mult, supraveghează societatea americană”, îmi spune Donald Moynihan, autorul unui excelent Substack despre capacitatea statului. Odată cu această acumulare accelerată de stocuri, spune Moynihan, deznodământul va fi „umplerea acelor depozite cu oameni şi folosirea acelor arme şi a acelei tehnologii pentru a controla oraşele americane”.
Războiul împotriva terorismului ne învaţă, de asemenea, că birocraţiile în expansiune precum acestea devin doar mai greu de controlat în timp. „Trump construieşte o forţă paramilitară bine finanţată, slab instruită, care ar putea cu uşurinţă să capete o viaţă proprie”, spune experta în dreptul securităţii naţionale de la Georgetown, Rosa Brooks. „Odată ce ai pus în mişcare o maşinărie masivă de făcut bani, este greu să inversezi direcţia şi să închizi robinetul.”
Ni se spune la nesfârşit că nebunia şi risipa războaielor fără sfârşit i-au permis lui Trump să facă o campanie de succes împotriva elitelor care au risipit în mod nechibzuit sânge şi resurse nelimitate în aventuri imperiale greşit orientate în străinătate. Cu toate acestea, deportările în masă ale lui Trump constituie propriul său război fără sfârşit.
Aceasta nu este o afirmaţie făcută cu uşurinţă: măsurate în ani politici, expulzările în masă ale lui Trump vor continua, aparent, la nesfârşit. Deportarea unui număr estimat de 14 milioane de persoane, dacă va continua în ritmul actual, va dura mai mult decât acest mandat al lui Trump urmat de două mandate ale preşedintelui JD Vance. Lagărele de detenţie extinse, dacă se vor materializa, vor trebui aparent să fie umplute ani la rând, constituind un stat carceral al imigranţilor aflat într-o continuă expansiune.
Între timp, la fel ca războaiele fără sfârşit, acest fiasco îşi creează, de asemenea, propriile circumscripţii captive şi propriul impuls politic intern. Aceasta îi include pe toţi, de la contractorii privaţi care îl alimentează până la marea populaţie de bărbaţi tineri (şi nu atât de tineri) apropiaţi de MAGA care se înscriu în ICE, pe care scriitorul John Ganz îl descrie drept „un program de angajare pentru gloata Trumpenproletariatului”.
Orice entitate atât de hipermaterializată — mai ales una orientată simultan împotriva imigranţilor — va atrage inevitabil naţionalişti albi şi va evolua într-o forţă paramilitară politică subordonată liderilor aliniaţi ideologic, aşa cum explică autorul de pe Substack Brian Beutler. Acest lucru este confirmat de mesajele de recrutare ale ICE, care caută explicit să-i determine pe recruţi să se identifice cu misiunea de a realiza o reînnoire naţională prin utilizarea violenţei etno-naţionaliste de purificare.
Acumularea de arme subliniază neliniştitor acest aspect. Acum că Trump mimează o retragere în Minneapolis, ce se va face cu toată această forţă de muncă ICE inflamată ideologic — şi cu tot acel armament greu? Chiar şi un răspuns relativ benign este alarmant. Înseamnă mai multe operaţiuni precum cea din Minneapolis, dar ambalate cu un luciu de noi constrângeri care vor fi pur şi simplu ignorate de forţa impulsului intern al acestei maşinării — cu mai multe orori care ne aşteaptă.
Acesta este un impas pentru Trump, chiar dacă el nu îşi dă seama. În mod adecvat, a fost creat tot de imprudenţa lipsită de principii a elitelor — doar elitele MAGA îl susţin, în timp ce poporul american nu o face deloc. Aprobarea lui Trump privind imigraţia, odată un punct forte politic fundamental, s-a deteriorat rapid în momentele în care ICE domină atenţia noastră. Dacă războiul său fără sfârşit continuă în forma actuală — cu birocraţia sa metastazând în direcţii imprevizibile — îi va paraliza şi mai mult preşedinţia. Şi este sumbru de potrivit faptul că ar putea să doboare, odată cu el, şi ambiţiile prezidenţiale ale lui Vance, de asemenea un critic autoproclamat al nebuniilor războaielor fără sfârşit.
