Vă invităm să redirecționați către Epoch Times România cei 3,5% din impozitul pe venit (care altfel se duc la stat), online, fără drumuri la ANAF - apăsând butonul de mai jos.

Guvernul comunist de la Havana aduce Cuba în pragul unei crize umanitare

Oamenii folosesc lumina de la telefoanele mobile în apropierea unui parc din Havana, Cuba (Getty Images)
Redacţia
31.01.2026
Oamenii folosesc lumina de la telefoanele mobile în apropierea unui parc din Havana, Cuba (Getty Images)
Redacţia
31.01.2026

Cubanezi din toate categoriile sociale intră în modul de supravieţuire, confruntându-se cu pene de curent tot mai frecvente şi cu creşteri accelerate ale preţurilor la alimente, combustibil şi transport, pe măsură ce Statele Unite ameninţă cu o strângere a laţului asupra naţiunii conduse de comunişti, potrivit Reuters.

Declaraţiile a peste trei duzini de locuitori din oraşe şi cartiere din jurul capitalei Havana – motorul politic şi economic al ţării – de la vânzători ambulanţi la lucrători din sectorul privat, taximetrişti şi angajaţi ai statului intervievaţi conturează imaginea unui popor împins la limită, pe măsură ce bunurile şi serviciile – în special cele legate de aprovizionarea tot mai limitată cu combustibil – devin mai rare şi mai scumpe.

Pentru o mare parte din Cuba rurală, situaţia nu este în întregime nouă. Sistemul de producere a energiei electrice al insulei, fragil şi învechit, se degradează lent de ani de zile, iar locuitorii s-au obişnuit să petreacă ore întregi fără electricitate funcţională, internet sau pompe de apă.

Însă capitala de pe litoral, unde străzile sunt pline de automobile din anii 1950 şi de o arhitectură colonială spaniolă colorată, deşi degradată, a stat până de curând mai bine.

Acum, criza pare gata să o copleşească şi pe aceasta, pe fondul agravării penuriei de combustibil, după ce mai întâi Venezuela, apoi Mexicul au suspendat livrările de petrol către insulă.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că vor fi impuse tarife pentru importurile din ţările care furnizează petrol Cubei, sporind presiunea asupra vechiului adversar al Washingtonului, în urma înlăturării preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, un aliat-cheie al Cubei, la începutul lunii ianuarie.

În multe alte ţări, aceste condiţii i-ar fi scos pe oameni în stradă. Până acum, într-o naţiune unde disidenţa a fost mult timp reprimată, au existat puţine semne de protest. Însă nu este clar cât vor mai fi dispuşi cubanezii să îndure.

Peso-ul cubanez şi-a pierdut peste 10% din valoare faţă de dolar în doar trei săptămâni, ceea ce a dus la creşterea preţurilor la alimente.

„Asta m-a pus într-o situaţie imposibilă. Nu există salariu care să poată face faţă”, a spus Yaite Verdecia, locuitoare din Havana şi casnică.

Viaţa cotidiană, tot mai greu de suportat

Întrebat despre perspectiva unei intervenţii militare americane în Cuba, la scurt timp după capturarea lui Maduro, Trump a spus că nu crede că un atac este necesar, deoarece „se pare că se prăbuşeşte”.

Vineri, ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez, a declarat „urgenţă internaţională” ca răspuns la avertismentul SUA privind tarifele, despre care a spus că reprezintă „o ameninţare neobişnuită şi extraordinară”.

Guvernul a spus însă puţine lucruri despre modul în care va gestiona ameninţarea tot mai mare a unei crize umanitare.

Mulţi dintre cubanezii cu care a vorbit Reuters au spus că viaţa de zi cu zi – deja dificilă – a fost redusă la elemente de bază precum asigurarea hranei, a combustibilului pentru gătit şi a apei, şi că situaţia s-a înrăutăţit vizibil în ultimele zile.

Cozile la benzină au crescut semnificativ în această săptămână la câteva centre de alimentare din oraş care mai sunt aprovizionate cu combustibil. Iar de când SUA a blocat livrările de petrol venezuelean către Cuba, la jumătatea lunii decembrie, practic toată benzina este vândută la preţuri premium, în dolari – o monedă la care puţini cubanezi au acces.

„Înainte te puteai înscrie şi primeai combustibil o dată pe lună (în peso). Nu mai e cazul. Vânzările în moneda naţională au fost oprite”, a spus locuitorul din Havana, Jesus Sosa, referindu-se la o aplicaţie care îi anunţa pe rezidenţi când le venea rândul să-şi alimenteze maşinile.

Criza a afectat atât transportul public, cât şi pe cel privat, scoţând din funcţiune unele autobuze şi taxiuri private şi forţându-le pe altele să-şi majoreze tarifele.

Daylan Perez, un tânăr de 22 de ani care cheamă taxiuri private pentru clienţi în Havana Veche, a spus că reducerea numărului de autobuze îi lasă pe oameni fără alternativă, obligându-i să plătească tarifele tot mai mari ale transportului privat.

„Ori plăteşti preţul, ori stai acasă”, a spus el.

Chiar şi transportul cu vehicule electrice – considerat cândva o soluţie salvatoare într-un oraş cu deficit de combustibil – a fost afectat de penele de curent care durează acum opt până la 12 ore sau mai mult.

Taximetristul Alexander Leyet din Havana a trecut recent la un taxi electric cu trei roţi, crezând că a găsit soluţia ideală.

„Acum, din cauza penelor de curent, pot să-mi încarc taxiul doar patru sau cinci ore”, a spus el.

Timp de decenii, guvernul care îşi are rădăcinile în Revoluţia Cubaneză din 1959 a lui Fidel Castro a supravieţuit în pofida unor dificultăţi economice uneori brutale, infirmând previziuni repetate privind un colaps iminent sau o revoltă.

A acuzat mult timp un efort condus de SUA de a provoca o revoltă, însă cele mai recente proteste de amploare au avut loc în anul pandemic 2021, în pofida unei contracţii economice de 12% între 2019 şi 2024.

Reprimarea dură a oricărei forme de disidenţă, combinată cu emigrarea a între unu şi două milioane de persoane de la pandemie încoace, a eliminat aproape complet opoziţia organizată din interiorul ţării. Cubanezii intervievaţi de Reuters au refuzat, în general, să răspundă la întrebări despre posibilitatea unor proteste.

Niciunul dintre cei intervievaţi nu a contestat însă necesitatea unei schimbări.

„Mă rog doar ca Dumnezeu să găsească o cale să ne scoată din mizeria asta”, a spus Mirta Trujillo, o vânzătoare ambulantă de 71 de ani din Guanabacoa, care a izbucnit în lacrimi spunând că nu îşi mai permite mâncarea. Anterior, se baza pe un carnet de raţii cu produse de bază oferite de guvern, dar acesta a fost eliminat după pandemie, pe măsură ce veniturile din turism şi alte surse de valută forte s-au prăbuşit.

„Nu sunt împotriva ţării mele... dar nu vreau să mor de foame”, a spus ea.

Într-o seară recentă din timpul săptămânii, a avut loc un accident într-o intersecţie aglomerată din Havana, unde semafoarele nu funcţionau din cauza unei pene de curent.

„Uneori, când se ia curentul, se întâmplă accidente pentru că semafoarele nu funcţionează. Înainte opreau curentul de două sau trei ori pe săptămână, dar acum este în fiecare zi şi uneori ajunge la 12 ore”, a spus Raysa Lemu, a cărei locuinţă are vedere spre un bulevard din Marianao, la periferia Havanei.

Julia Anita Cobas, o menajeră de 69 de ani din Guanabacoa, se trezeşte la ora 4 dimineaţa pentru un drum de 16 kilometri, care ajunge acum la aproape patru ore dus-întors. Cu mai puţin transport public disponibil, călătoria a devenit mai lungă şi mai costisitoare.

„Plec de acasă înainte de răsărit şi nu ştiu cum o să mă întorc”, a spus ea.

Vă invităm să redirecționați către Epoch Times România cei 3,5% din impozitul pe venit (care altfel se duc la stat), online, fără drumuri la ANAF - apăsând butonul de mai jos.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor