„Arestează pe toată lumea” - Iranul reţine mii de persoane într-o campanie în masă după înăbuşirea revoltelor [Surse]

Forţe de securitate iraniene îmbrăcate în civil au reţinut mii de oameni într-o campanie de arestări în masă şi intimidare menită să descurajeze noi proteste, după înăbuşirea celor mai sângeroase tulburări de la Revoluţia Islamică din 1979, au declarat surse pentru Reuters.

Proteste iniţial modeste, izbucnite luna trecută în Marele Bazar din Teheran din cauza dificultăţilor economice, au scos la iveală nemulţumiri mai vechi şi s-au transformat rapid în cea mai gravă ameninţare existenţială la adresa teocraţiei şiite iraniene din ultimele aproape cinci decenii, manifestanţii cerând frecvent ca clericii aflaţi la putere să plece.

Autorităţile au tăiat accesul la internet şi au înăbuşit revoltele cu o forţă copleşitoare, ucigând mii de oameni, potrivit organizaţiilor pentru drepturile omului. Teheranul dă vina pe „terorişti înarmaţi” legaţi de Israel şi Statele Unite pentru violenţe.

În câteva zile, forţele de securitate în civil au lansat o campanie de arestări pe scară largă, însoţită de o prezenţă sporită pe străzi şi de puncte de control, potrivit a cinci activişti care au vorbit sub protecţia anonimatului din interiorul Iranului.

Aceştia au spus că deţinuţii au fost duşi în centre secrete de detenţie.

„Arestează pe toată lumea. Nimeni nu ştie unde sunt duşi sau unde sunt ţinuţi. Prin aceste arestări şi ameninţări, încearcă să insufle frică în societate”, a spus unul dintre activişti.

Relatări similare au fost făcute de avocaţi, medici, martori şi doi oficiali iranieni, care au vorbit sub protecţia anonimatului pentru a evita represaliile serviciilor de securitate.

Aceştia au spus că raziile par menite să prevină orice reluare serioasă a protestelor, răspândind frica într-un moment în care establishmentul clerical se confruntă cu presiuni externe tot mai mari.

Incertitudinea privind posibilitatea unei acţiuni militare împotriva Republicii Islamice persistă de când preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat săptămâna trecută că o „armadă” se îndreaptă spre Iran, adăugând că speră să nu fie nevoit să o folosească.

Miercuri însă, el şi-a înăsprit ameninţările, cerând Iranului să negocieze limitarea programului său nuclear şi avertizând că orice viitor atac american ar fi „mult mai grav” decât loviturile aeriene de o zi efectuate în iunie anul trecut asupra a trei situri nucleare.

Mai multe surse occidentale şi din Orientul Mijlociu au declarat pentru Reuters în această săptămână că Trump analizează opţiuni împotriva Iranului, inclusiv lovituri ţintite asupra forţelor de securitate şi liderilor, pentru a încuraja protestatarii, deşi oficiali israelieni şi arabi au spus că puterea aeriană singură nu ar răsturna establishmentul clerical.

Reţinuţi pentru proteste din anii anteriori

Unul dintre activişti a spus că forţele de securitate îi reţin nu doar pe cei acuzaţi că au participat la cele mai recente revolte, ci şi pe cei arestaţi la proteste din anii anteriori, „chiar dacă nu au participat de data aceasta, precum şi membri ai familiilor lor”.

Ultimul bilanţ al victimelor, întocmit de grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, indică 6.373 de morţi – 5.993 de protestatari, 214 membri ai forţelor de securitate, 113 minori şi 53 de trecători. Numărul arestărilor se ridică la 42.486, potrivit HRANA.

Oficiali ai sistemului judiciar au avertizat că „cei care comit sabotaje, incendiază proprietăţi publice şi sunt implicaţi în confruntări armate cu forţele de securitate” ar putea fi condamnaţi la moarte.

Biroul ONU pentru drepturile omului a declarat joi pentru Reuters că înţelege că numărul deţinuţilor este foarte mare şi că aceştia riscă tortura şi procese inechitabile. Mai Soto, raportorul special al ONU pentru Iran, a spus că printre miile de deţinuţi se numără şi medici şi personal medical.

Centre neoficiale de detenţie, mii de arestări

Doi oficiali iranieni, care au vorbit sub protecţia anonimatului, au confirmat că în ultimele zile au avut loc mii de arestări.

Aceştia au spus că mulţi deţinuţi sunt ţinuţi în centre de detenţie neoficiale, „inclusiv depozite şi alte locaţii improvizate”, iar sistemul judiciar acţionează rapid pentru a procesa cazurile.

Autorităţile iraniene au refuzat să comenteze public numărul arestărilor sau să spună unde sunt ţinuţi deţinuţii. Autorităţile au declarat la 21 ianuarie că 3.117 persoane au fost ucise în revolte, inclusiv 2.427 de civili şi membri ai forţelor de securitate.

Amnesty International a relatat pe 23 ianuarie că „arestările arbitrare în masă, dispariţiile forţate, interdicţiile asupra adunărilor şi atacurile menite să reducă la tăcere familiile victimelor marchează militarizarea sufocantă impusă în Iran de autorităţile Republicii Islamice în urma masacrelor din timpul protestelor”.

Arestările continuă în întreaga ţară, de la oraşe mici până la capitală, au spus martori şi activişti.

„I-au arestat pe fratele meu şi pe vărul meu acum câteva zile”, a spus un locuitor din nord-vestul Iranului, care a cerut să nu fie numit.
„Au năvălit în casa noastră îmbrăcaţi în civil, au percheziţionat totul si au luat toate laptopurile şi telefoanele mobile. Ne-au avertizat că, dacă facem acest lucru public, ne vor aresta pe toţi.”

Familii disperate din cauza tinerilor dispăruţi

Peste 60% din cei 92 de milioane de locuitori ai Iranului au sub 30 de ani. Deşi ultimele proteste au fost înăbuşite, conducătorii clericali riscă în cele din urmă noi demonstraţii dacă represiunea dură continuă, potrivit activiştilor pentru drepturile omului.

Trei avocaţi iranieni au declarat pentru Reuters că zeci de familii li s-au adresat în ultimele zile cerând ajutor pentru rudele reţinute.

„Multe familii vin la noi cerând asistenţă juridică pentru copiii lor arestaţi. Unii dintre cei reţinuţi sunt minori – băieţi şi fete”, a spus unul dintre avocaţi.

Organizaţiile pentru drepturile omului spun de mult timp că organele de securitate iraniene folosesc centre informale de detenţie în perioade de tulburări grave, ţinând deţinuţii fără acces la avocaţi sau la familii pentru perioade îndelungate.

Cinci medici au declarat pentru Reuters că protestatari răniţi au fost luaţi din spitale de forţele de securitate şi că zeci de medici au fost convocaţi de autorităţi sau avertizaţi să nu ajute demonstranţii răniţi.

Administraţia penitenciarelor a negat că ar deţine protestatari răniţi.

Familiile a cinci deţinuţi au spus că lipsa de informaţii despre locul unde se află cei dragi a devenit, în sine, o formă de pedeapsă.

„Nu ştim unde sunt, dacă mai sunt în viaţă sau când îi vom mai vedea. Au luat copilul meu de parcă ar fi arestat un terorist”, a spus un iranian a cărui fiică a fost ridicată.