"Greu" din Justiţie, sub anonimat: Ar fi cazul ca Parchetul să demareze cercetări la CSM şi CAB. Există indicii de constituire de grup infracţional

Surse autorizate din mediul judiciar bucureştean afirmă că ar fi cazul ca Parchetul General, condus de Alexandru Florenţa, în cadrul căruia funcţionează aşa-zisul SIIJ 2 (Secţia pentru Investigarea Magistraţilor), să demareze cercetări la Curtea de Apel Bucureşti şi la CSM, după ce documentarul RECORDER a arătat cum completuri de judecată erau schimbate repetat în dosarele unor grei, ceea ce conducea la reluarea judecăţii de mai multe ori şi, finalmente, la prescripţia dosarelor.

Având în vedere că am avut de-a face cu judecători mutaţi între secţii sau delegaţi în timpul judecării unor dosare penale, prin decizia conducerii, iar la rândul său CSM-ul (condus până recent de Lia Savonea, aceeaşi Savonea care a sunat-o pe judecătoarea Tudor în timpul conferinţei de presă CAB) ar fi dispus detaşări/transferuri ale judecătorilor în timpul unor procese importante, există indicii de abuz în serviciu, scopul fiind favorizarea făptuitorului — respectiv a inculpaţilor cu dosare care s-au prescris, spun sursele. Există indicii şi de constituire de grup infracţional organizat, iar Parchetul are obligaţia să declanşeze o cercetare in rem, au precizat magistraţii cu care am vorbit.

Aceştia preferă să îşi păstreze anonimatul pentru a nu risca represalii severe din partea sistemului.

"E vorba şi de abuz în serviciu în ceea ce s-a făcut la Curtea de Apel Bucureşti. Ei au luat hotărâri în Colegiul de Conducere. Există un principiu, principiul continuităţii. Numai excepţia: judecătorul s-a transferat, a murit, a promovat în mod normal şi firesc, te face să poţi schimba şi în civil, şi în penal un judecător dintr-un complet. Este un principiu care e trecut în lege, principiul continuităţii completului.

În momentul în care tu vii şi hotărăşti să scoţi pe un om dintr-un complet, fără să-ţi ceară el/ea asta, tu apreciezi. A fost cazul când au apreciat ei (conducerea CAB) că judecătorul este prea încărcat. Ori tu nu ai voie să apreciezi, apreciază calculatorul.

În momentul în care vine un dosar nou la ECRIS, fiecare judecător figurează cu un punctaj. Şi în funcţie de punctaj, calculatorul trage aleatoriu, la sorţi, la orice judecător sau altul, în funcţie de încărcătură. Nu vii tu, ca şef, să apreciezi cât e de încărcat sau cât e de încărcat un judecător în condiţiile în care nici măcar nu-şi cere judecătorul respectiv. Şi au fost cazuri din astea. Şi atunci încalci legislaţie primară cu intenţie.

Dacă inculpatul din dosarul de unde judecătorul a fost schimbat a şi scăpat din cauza asta, clar vorbim de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.”

„Trebuie analizat fiecare caz în parte”, a declarat un magistrat din din elita managerială.

Acesta a dat exemplul achitării afaceristului Valentin Vişoiu în dosarul PUBLITRANS. În apelul judecătorului de CAB, Valentin Vişoiu a obţinut două soluţii de achitare pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege” (pentru infracţiunile de spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu) şi o soluţie de încetare a procesului penal (pentru dare de mită), ca urmare a intervenţiei prescripţiei. Miza în acest dosar, în care a fost implicat şi fostul primar al Piteştiului Tudor Pendiuc, acuzat că a primit mită de la Vişoiu, a explicat magistratul, nu a fost Pendiuc, ci salvarea lui Vişoiu.

„Ăla era omul cu bani. Vişoiu, pe el au vrut să-l scape şi a şi scăpat din prescripţie. La Tribunal, la judecătorul pe fond, au primit mulţi ani de închisoare. Apelul a ajuns la CAB şi doi ani s-a judecat cu acelaşi complet. Mai rămâneau să pronunţe. E bine, l-au chemat pe unul dintre judecători şi i-au zis: 'pleci, te duci la CSM!'

Magistratul n-a vrut să plece, dar de teama consecinţelor, s-a supus. I s-a inventat un loc la CSM unde el s-a şi dus. În locul lui a venit judecătoarea Nolden.

La momentul respectiv, DNA a cerut recuzarea completului. La completul de recuzare s-a nimerit să fie judecătoarele Panioglu şi Guluţanu, care au admis cererea DNA şi au dispus să rămână completul iniţial cel care judeca. Li s-a făcut însă dosar disciplinar şi au fost şi excluse tocmai pentru că au admis recuzarea DNA.

DNA-ul a încercat din răsputeri menţinerea completului iniţial, fără succes. Conducerea CAB a reuşit să trimită un judecător la CSM, să schimbe completul, ceea ce a dus la tergiversarea dosarului", a explicat magistratul.

Conivenţă între CAB şi CSM pare să fi fost şi în dosarul Colectiv, unde s-a schimbat încadrarea pentru Piedone, a mai precizat el.

„Bogdan Mateescu (fost şef CSM n.r.) a cerut revocarea din DNA a procuroarei din dosar, nemulţumit că aceasta a cerut revocarea judecătorilor pe motiv că aceştia s-ar fi antepronunţat, că n-ar fi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, aceasta deşi vorbeam de zeci de morţi.

DNA aşa l-a trimis în judecată pe Piedone şi pe ceilalţi, pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, infracţiune pentru care termenul de prescripţie era enorm.

CSM-ul condus la vremea respectivă de Bogdan Mateescu a cerut DNA revocarea procurorului care s-a opus deciziei Curţii de Apel de disjungere a Dosarului Colectiv şi schimbării încadrării juridice în cazul unor inculpaţi, printre care Cristian Popescu Piedone, ceea ce le-ar fi redus pedepsele. Cererea CSM a primit un răspuns dur de la DNA, care susţine că o astfel de solicitare creează 'un precedent periculos'”, a spus sursa.

Cu toată împotrivirea DNA, judecătorii tot au reuşit să schimbe încadrarea din abuz cu consecinţe deosebit de grave în abuz şi aşa au scăpat ieftin unii din dosar, inclusiv Piedone.

"În concluzie, în unele dintre speţele menţionate în documentarul RECORDER şi în genere în dosarele ajunse la prescripţie în urma schimbării judecătorilor — un exemplu fiind dosarul Vanghelie, unde s-au schimbat cinci completuri — trebuie cercetat dacă avem de-a face cu acţiunea de abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi constituire de grup infracţional", spune magistratul.

"Dacă se dovedeşte acelaşi tipar în schimbarea judecătorilor, dacă în spatele schimbărilor sunt aceiaşi oameni, atunci clar vorbim de favorizarea infractorului.

Trebuie chemaţi judecătorii într-o anchetă, îi chem pe judecători la declaraţii şi întrebaţi: cine v-a propus vouă să mergeţi la INM? Aţi făcut voi cerere sau v-a propus cineva? Cine v-a propus să mergeţi la Curtea de Apel? Şi atunci, dacă un procuror-anchetator află că, de fiecare dată, i-a chemat preşedinta instanţei sau i-a chemat cineva şi le-a propus, atunci se leagă lucrurile. Deci o anchetă poate fi făcută!

Pe scurt, Parchetul General ar trebui să se sesizeze şi să ancheteze posibilele infracţiuni la nivel de Curte de Apel Bucureşti, de văzut ce au vorbit Savonea cu Arsene etc.

Se poate face dosar? Da! Sunt elemente pentru înregistrarea unui dosar penal!", a concluzionat magistratul.