Grecia şi creditorii internaţionali se apropie de un acord în privinţa datoriei

În cadrul unei întâlniri ce a avut loc luni la Bruxelles, cei 19 miniştri de finanţe au înregistrat progrese în vederea finalizării mult-întârziatei prime evaluări a programului de salvare financiară (bailout) a Greciei în valoare de 86 miliarde de euro. Un oficial de rang înalt al UE a declarat că un acord privind modul în care ar trebui procedat cu cel de-al treilea bailout elen va fi gata în următoarele zile.

Finalizarea acestei evaluări este necesară pentru ca Atena să primească o tranşă de aproximativ 5,4 miliarde de euro, de care are nevoie urgentă pentru a-şi acoperi datoriile faţă de Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în luna iulie, precum şi pentru a efectua plăţi pentru serviciile guvernamentale zilnice.

După întâlnirea miniştrilor finanţelor care alcătuiesc Eurogrupul, şeful acestuia, Jeroen Dijsselbloem, a declarat jurnaliştilor că aprobarea de către Parlamentul elen, duminică noaptea, a noilor reforme “pavează drumul pentru finalizarea cu succes a primei evaluări”. El a declarat anterior că speră să se încheie un acord privind reducerea datoriei elene în cadrul întâlnirii Eurogrupului din 24 mai.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene, a declarat într-un mesaj pe Twitter că acordul urmează să fie finalizat în zilele următoare, inclusiv mecanismul pentru situaţii neprevăzute.

Dombrovskis a mai susţinut că diplomaţii vor discuta măsurile pentru aplicarea unei reduceri a datoriei elene – o cerinţă cheie a FMI, căreia i se opune Germania – şi îşi vor prezenta raportul în cadrul întâlnirii din 24 mai.

În cadrul întâlnirii de luni a fost încheiat un acord ambiguu datorită neînţelegerilor dintre miniştrii zonei euro şi FMI în privinţa reformelor pe care trebuie să le adopte guvernul elen şi în privinţa necesităţii de reducere a datoriei.

Reforme nepopulare

Întâlnirea Eurogrupului a avut loc după câteva zile de proteste în Grecia, când zeci de mii de oameni au protestat împotriva unei noi serii de reducere a pensiilor şi creşterii taxelor.

În ciuda protestelor, legiuitorii eleni au adoptat un nou pachet de măsuri de reformă în noaptea de duminică spre luni, bazându-se pe parlamentarii partidului de stânga Syriza din Parlamentul cu 300 de locuri. Toate partidele din opoziţie au votat împotriva proiectului de lege.

Reformele urmăresc ca Grecia să atingă un excedent bugetar stabilit la 3,5% până în 2018. Atena are nevoie de acest excedent primar, printre altele, pentru a redobândi accesul la pieţele de obligaţiuni.

Neîncredere faţă de Atena

De asemenea, pe agenda discuţiilor din Bruxelles a fost o cerere din partea FMI privind adoptarea unei reforme suplimentare pentru cazul în care Atena nu îşi atinge obiectivele bugetare în 2018 – o măsură împotriva căreia guvernul Tsipras s-a opus cu tărie.

Aşa numitele “măsuri pentru situaţii neprevăzute” reprezintă o cerinţe cheie din partea FMI, care este sceptic că Atena îşi va atinge obiectivele. Şefa FMI, Christine Lagarde, a avertizat în repetate rânduri că există “lipsuri semnificative” în oferta reformelor elene, în acelaşi timp acuzând UE că cere din partea grecilor atingerea unor obiective nerealiste.

În schimb, FMI susţine cu tărie o reducere a datoriei elene, susţinând că este o condiţie cheie pentru ca economia firavă a Greciei să se repună pe picioare.