Grecia îşi închide băncile după eşuarea negocierilor pentru bailout

Grecia şi-a închis băncile şi a impus controale de capital pentru a preveni haosul financiar după ce au eşuat negocierile cu creditorii internaţionali pentru programul de salvare financiară a ţării (bailout), conform Financial Times.

Decizia a fost luată după un weekend în care Grecia s-a apropiat şi mai mult de o potenţială ieşire din zona euro.

Consiliul grec pentru stabilitate financiară - grupând băncile, organismele de reglementare şi guvernul – a decis duminică noaptea să impună controale de capital pentru a încetini prăbuşirea, aparent inevitabilă, a sistemului bancar elen.

Anunţând impunerea controalelor de capital într-un discurs televizat, premierul grec Alexis Tsipras a asigurat grecii că depunerile lor bancare sunt în siguranţă.

El a învinuit autorităţile europene pentru această mişcare, susţinând că ele urmăresc “să înăbuşe voinţa poporului grec. Dar nu vor reuşi.”

Închiderea băncilor va dura cel puţin până în 6 iulie şi retragerile de numerar vor fi limitate la 60 de euro pe zi, conform Bloomberg, citând o declaraţie din partea guvernului grec.

Guvernul a oferit, însă, asigurări că turiştii aflaţi în Grecia precum şi persoanele ce deţin cărţi de identitate emise în alte ţări nu vor fi vizaţi de măsurile de limitare a retragerilor bancare de la bancomate, conform AFP.

Încasarea cecurilor va fi suspendată şi depozitele cu termene fixe vor fi blocate. Bursa din Atena va fi de asemenea închisă.

Aceste mişcări au loc după ce vineri noaptea guvernul elen a făcut apel la organizarea unui referendum asupra noilor termeni ai programului de bailout oferiţi de creditorii internaţionali ai ţării, declanşând blocarea negocierilor cu partenerii din zona euro şi împingând ţara şi mai aproape de un grexit (ieşire din zona euro). Duminică dimineaţa, Parlamentul grec a aprobat referendumul, care va avea loc în 5 iulie.

Sâmbătă, miniştrii de finanţe din zona euro au refuzat o cerere din partea Greciei de a extinde programul de bailout care se va încheia marţi, lăsând expus sistemul financiar fragil elen.

După anunţul legat de închiderea băncilor, Tsipras a anunţat că a transmis o nouă cerere preşedintelui Consiliului European, celor 18 lideri din statele membre ale zonei euro, precum şi preşedintelui BCE, Comisiei şi Parlamentului European pentru a se prelungi programul de bailout al Greciei, arată Agerpres.

BCE, motivându-şi decizia de suspendare a împrumuturilor de urgenţă prin blocarea negocierilor şi decizia Greciei de a organiza referendumul, a declarat că este pregătită să îşi reconsidere decizia şi să lase o uşă deschisă pentru o intervenţie de urgenţă.

În cadrul unui interviu acordat BBC, Lagarde a precizat că referendumul anunţat de premierul Greciei pentru 5 iulie, şi aprobat de majoritatea parlamentului grec în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, le va cere grecilor să analizeze propuneri ale creditorilor care nu mai sunt luate în considerare.

"Nu pot vorbi despre programul cu FMI, care este în derulare, dar programul de finanţare convenit cu Uniunea Europeană expiră pe 30 iunie. Cel puţin din punct de vedere legal referendumul se va referi la propuneri şi aranjamente care nu vor mai fi valide", a explicat şefa Fondului, adăugând că, dacă Grecia nu va achita FMI-ului datoria de 1,6 miliarde de euro scadentă pe 30 iunie, nu va mai avea acces la finanţare, până nu îşi achită datoriile.

Negocierile dintre cele două tabere s-au blocat în privinţa planurilor de a acorda Greciei 15,3 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi de urgenţă, în schimbul aplicării unor măsuri de austeritate şi a unor reforme structurale.

SUA şi-a intensificat intervenţia în această criză şi preşedintele Barack Obama i-a cerut cancelarului german Angela Merkel să facă apel la adoptarea unor măsuri pentru a se asigura rămânerea Greciei în zona euro.

Secretarul Trezoreriei americane, Jack Lew, a publicat o declaraţie după discuţiile cu omologii săi din Germania şi Franţa, cerând creditorilor să ia în considerarea uşurarea datoriilor Greciei, o măsură căreia i s-au opus cu tărie Germania şi alţi membri din zona euro, adaugă Financial Times.

Agravarea crizei datoriei elene este aşteptată să declanşeze luni o reacţie puternică pe pieţele financiare.

Un punct de atenţie va fi plasat pe pieţele de obligaţiuni suverane ale zonei euro în vederea detectării oricărui semn de contagiere care ar putea lovi ţările “periferice”, incluzând Spania, Italia şi Portugalia.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.