Germania a spionat ani de zile Casa Albă

Una dintre dezvăluirile uimitoare făcute de fostul contractor NSA Edward Snowden a fost aceea că, pe lângă spionarea propriilor cetăţeni, NSA s-a implicat într-un spionaj agresiv împotriva unora dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA – cel mai notabil fiind cancelarul german Angela Merkel şi Blackberry-ul ei. Se pare că Germania a întors favorul.

Conform revistei germane Der Spiegel, serviciul de informaţii al Germaniei a spionat timp de ani de zile numeroase ţinte oficiale şi de afaceri din SUA, inclusiv Casa Albă. Revista a precizat că a văzut documente care arată că serviciul de spionaj BND a avut, în perioada 1998-2006, o listă cu aproximativ 4.000 de cuvinte de căutare (selectori) pentru supraveghere. Aceşti selectori au inclus numere de telefon sau fax şi adrese de email ale Casei Albe sau ale Departamentelor de Stat şi al Trezorerie.

Alte ţinte monitorizare au variat de la instituţii militare, inclusiv Forţa Aeriană Americană sau Marina SUA, agenţia spaţială NASA, până la grupuri civice precum Human Rights Watch. În plus, organizaţii precum Fondul Monetar Internaţional şi sute de ambasade străine nu au fost de asemenea cruţate, a adăugat Der Spiegel.

Germania a reacţionat vehement când Snowden a dezvăluit în 2013 că agenţii americani au desfăşurat operaţiuni de spionaj la nivel global, având în vizor şi telefonul mobil al cancelarului Angela Merkel. Ironic, Merkel, care a crescut în fosta Germanie de Est comunistă, unde spionajul de stat împotriva cetăţenilor era norma, a declarat în repetate rânduri că nu ar trebui să existe spionaj între prieteni, recunoscând în acelaşi timp dependenţa Germaniei de SUA în probleme de securitate.

Dar, spre marea ruşine a Germaniei, ulterior a ieşit la iveală că BND a ajutat NSA să spioneze aliaţii europeni. În iunie 2016, după acel scandal, Berlinul a aprobat noi măsuri, inclusiv o monitorizare mai mare, pentru a ţine în frâu BND.

Cu alte cuvinte, spionajul a fost, este şi va rămâne obişnuit într-o lume în care informaţia este considerată un bun de larg consum şi în care această practică este mai folosită ca niciodată.

Relaţia SUA cu Europa în general, şi cu Germania în particular, se află într-un moment foarte sensibiă şi această nouă ştire s-ar putea să nu fie mediatizată intens în presa americană, consideră unii analişti media.