Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy va ajunge la închisoare, primeşte o condamnare de 5 ani

Joi, un tribunal din Paris l-a condamnat pe fostul preşedinte Nicolas Sarkozy la cinci ani de închisoare pentru că a acceptat fonduri ilegale pentru campania electorală de la fostul lider libian Moammer Gaddafi, scrie France24.

Sentinţa înseamnă că el va fi închis, indiferent dacă va face apel sau nu. Judecătorul a dispus, de asemenea, plata unei amenzi de 100.000 de euro.

Procurorii au susţinut că Sarkozy, care a negat întotdeauna acuzaţiile, a încheiat o înţelegere cu Gaddafi în 2005, când era ministru de Interne al Franţei, pentru a obţine finanţare pentru campania electorală în schimbul sprijinului acordat guvernului libian, izolat la acea vreme pe scena internaţională.

Instanţa l-a găsit pe Sarkozy vinovat de asociere în scopuri criminale într-un plan din 2005 până în 2007 de a-şi finanţa campania cu fonduri din Libia în schimbul unor favoruri diplomatice. Însă l-a achitat de alte trei acuzaţii, printre care corupţie pasivă, finanţare ilegală a campaniei şi ascunderea deturnării de fonduri publice.

Sarkozy, însoţit de soţia sa, Carla Bruni-Sarkozy, cântăreaţă şi model, a fost prezent în sala de judecată, care era plină de reporteri şi membri ai publicului. Sarkozy a stat în primul rând al scaunelor destinate inculpaţilor. Cei trei fii adulţi ai săi se aflau şi ei în sală.

Hotărârea este cea mai recentă dintr-o serie de obstacole juridice pentru fostul lider de dreapta, în vârstă de 70 de ani, care a negat acuzaţiile. Sarkozy, care a fost preşedinte al Franţei între 2007 şi 2012, a fost deja condamnat în două cazuri separate şi i-a fost retrasă cea mai înaltă distincţie a Franţei.

Hotărârea a fost umbrită de moartea, marţi, la Beirut, a omului de afaceri franco-libanez Ziad Takieddine, unul dintre principalii acuzatori ai lui Sarkozy în acest caz.

Takieddine a afirmat de mai multe ori că a ajutat la livrarea a până la cinci milioane de euro (6 milioane de dolari) în numerar de la Gaddafi către Sarkozy şi şeful de cabinet al fostului preşedinte în 2006 şi 2007.

Apoi şi-a retras în mod spectaculos afirmaţiile, înainte de a-şi contrazice propria retractare, ceea ce a dus la deschiderea unui alt dosar împotriva lui Sarkozy şi a soţiei sale, sub suspiciunea de a fi exercitat presiuni asupra unui martor.

Moartea în urma unui stop cardiac a lui Takieddine, în vârstă de 75 de ani, care locuia în Liban pentru a scăpa de un mandat de arestare francez, a adăugat o nouă incertitudine procedurii, ridicând perspectiva amânării pronunţării sentinţei.

Procurorii au susţinut că Sarkozy şi colaboratorii săi au încheiat un pact cu Gaddafi în 2005 pentru a finanţa ilegal campania electorală prezidenţială victorioasă a lui Sarkozy doi ani mai târziu.

Anchetatorii cred că, în schimb, lui Gaddafi i s-a promis ajutor pentru a-şi restabili imaginea internaţională după ce Tripoli a fost acuzat de Occident pentru bombardarea unui avion în 1988 deasupra Lockerbie, Scotia, şi a altuia deasupra Nigerului în 1989, ucigând sute de pasageri.

Gaddafi a fost în cele din urmă răsturnat şi ucis de oponenţii săi în 2011, în timpul Primăverii Arabe, când intervenţia militară a NATO – în care Franţa, sub conducerea lui Sarkozy, a jucat un rol cheie – a impus o zonă de interdicţie aeriană.

Alţi 11 oameni au fost acuzaţi alături de Sarkozy, printre care fosta "mână dreaptă" Claude Gueant, fostul său şef al finanţării campaniei Eric Woerth, şi fostul ministru Brice Hortefeux, toţi negând acuzaţiile.

Guént a fost condamnat joi la şase ani de închisoare, iar Hortefeux la doi ani.

Acuzarea s-a bazat pe declaraţiile a şapte foşti demnitari libieni, pe călătoriile lui Gueant şi Hortefeux în Libia, pe transferuri financiare şi pe caietele fostului ministru libian al petrolului Shukri Ghanem, care a fost găsit înecat în Dunăre, la Viena, în 2012.

„Va dura cât va dura, dar voi lupta până la capăt pentru a-mi dovedi nevinovăţia”, a declarat Sarkozy pentru ziarul francez Le Figaro.

Sarkozy s-a confruntat cu o serie de probleme legale de la sfârşitul mandatului său şi a fost acuzat separat de corupţie, luare de mită, trafic de influenţă şi încălcări ale legislaţiei privind finanţarea campaniilor electorale.

El a fost condamnat iniţial pentru corupţie şi a primit o pedeapsă de un an de închisoare, pe care a executat-o cu brăţară electronică, trei luni, înainte de a i se acorda eliberarea condiţionată.

Separat, el a primit o pedeapsă de un an de închisoare – şase luni cu suspendare – în aşa-numitul „caz Bygmalion” pentru finanţarea ilegală a campaniei electorale. Sarkozy a apelat la cea mai înaltă instanţă de apel din Franţa pentru a contesta acest verdict.

El s-a confruntat cu repercusiuni dincolo de sala de judecată, inclusiv pierderea Legiunii de Onoare – cea mai înaltă distincţie a Franţei – în urma condamnării pentru corupţie.

Sarkozy se bucură în continuare de o influenţă şi popularitate considerabile în dreapta politicii franceze şi este cunoscut pentru întâlnirile sale regulate cu preşedintele Emmanuel Macron.