Fost colonel SIE, acuzat de CNSAS de poliţie politică în regimul comunist. După 1990, a ocupat posturi în mai multe ambasade. Apărător al regimului de la Beijing

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a depus la finele anului 2025 o acţiune la Curtea de Apel Bucureşti prin care a solicitat constatarea calităţii de lucrător al fostei poliţii politice comuniste pentru colonelul în rezervă Teodor Dorobanţu, pensionat din cadrul Serviciului de Informaţii Externe (SIE) după 1990, scrie G4Media.

Contactat de publicaţia citată, Dorobanţu a transmis că „personal am hotărât să nu fac publice punctele mele de vedere în legătură cu demersul CNSAS, lipsit de o motivaţie reală, argumente şi probe temeinice şi legale”.

În acţiunea depusă la instanţă pe 23 decembrie 2025, CNSAS a cerut unui complet de judecată să constate că în decursul activităţii sale din cadrul Departamentului Securităţii Statului, Teodor Dorobanţu a încălcat drepturi fundamentale ale omului în cazul unor persoane. Procesul nu are stabilit, încă, un prim termen de judecată.

Contactat de G4Media.ro, Dorobanţu a recunoscut faptul că a fost informat despre dosar şi a declarat printr-un mesaj: „Am înţeles ce vă mână în luptă şi vă felicit pentru sursele ce le aveţi în domeniu!!! Personal am hotărât să nu fac publice punctele mele de vedere în legătură cu demersul CNSAS, lipsit de o motivaţie reală, argumente şi probe temeinice şi legale. Nu ar ajuta pe nimeni cu nimic. Am telefonul redacţiei dv. şi în măsura în care apreciez că evoluţia plângerii CNSAS la Curtea de Apel va avea tangenţe cu interesul public, vă voi contacta!!!”

După 1989, mass-media a scris despre Teodor Dorobanţu în noua sa calitate de ofiţer în cadrul unui serviciu secret – colonel SIE, poziţie combinată cu funcţii diplomatice. Un serial de investigaţii publicat de Evenimentul Zilei în 2008, intitulat Cupola, îl prezenta ca parte a uneia dintre reţelele formate din spioni şi oameni de afaceri.

„Trei înalţi ofiţeri ai Serviciului de Informaţii Externe (SIE), ieşiţi în rezervă anul trecut, îşi oferă contra cost experienţa unui controversat magnat imobiliar din Bucureşti. Generalii (r) Adrian Isac şi Ion Isar, colonelul (r) Mircea Haş şi colonelul activ Teodor Dorobanţu s-au regrupat într-o reţea financiară constituită în jurul unui mogul de presă şi imobiliar, Marius Locic”, scria Evenimentul Zilei, menţionând că Dorobanţu ocupase poziţii după 1990 la Ambasadele României din Budapesta şi Belgrad.

Colonelul în rezervă Dorobanţu a explicat geneza articolelor prin faptul că la acel moment exista ”o luptă între agenţii”. El s-a declarat nemulţumit de formula de adresare ”Domnule colonel”, spunând că este ”ministru consilier”, titulatură care apare şi pe contul său de Facebook.

Mai recent, la pensie, Dorobanţu a fondat Asociaţia China-România pentru Promovarea Comerţului Internaţional şi Economiei (AFPICE) unde a ocupat funcţia de secretar general. Într-un grup de pe Facebook dedicat ”prieteniei româno-chineze”, Dorobanţu scria în 2023 că „am îndeplinit funcţia de consul atât la Ambasada României de la Beijing cât şi la Consulatul General de la Shanghai!!!”, iar într-o reacţie la un articol de presă în care premierul din 2021 se pronunţa împotriva investiţiilor chineze, reacţiona astfel: „Faceţi o mare eroare d-le Câtzu, pe care o va plăti în timp poporul român şi nu dv. sau rudele dv. Toate statele europene şi în mod deosebit ţările dezvoltate din UE fac afaceri cu China şi luptă pentru a atrage investiţii chineze în economiile lor. Numai dumneata, în calitate de *mare finanţist* total ineficient pentru România ai decis să nu accepţi investiţii din China. Poate ne spui şi de ce, sau de unde primeşti ordine pe care le pui în practică împotriva României!!!

Dorobanţu este cel de-al doilea ofiţer din cadrul SIE pentru care CNSAS a iniţiat un asemenea demers în decembrie 2025.

Tot în decembrie 2025, CNSAS a cerut constatarea calităţii de lucrător al fostei poliţii politice pentru Ion Giotoiu, alt ofiţer de Securitate devenit colonel SIE după 1989. Contactat de G4Media.ro, Giotoiu a susţinut că i se reproşează întocmirea unui raport din 1982 despre poetul şi scriitorul Ion Caraion care emigrase în Elveţia, ţară în care activa pe lângă Ambasada României, ca spion, şi Giotoiu.

Giotoiu a făcut şi el obiectul mai multor investigaţii de-a lungul timpulului. Istoricul Marius Oprea care a scris mai multe cărţi despre activitatea Securităţii sau a ofiţerilor acesteia după 1989 a dezvăluit că Giotoiu a luat împrumuturi cu dobânzi avantajoase de la Bancorex – o bancă românească înfiinţată în 1968 sub denumirea de „Banca Română de Comerţ Exterior” (BRCE) şi lichidată în 1999 după ce conducerea a aprobat mii de credite preferenţiale care nu au mai fost returnate.