Forţele de menţinere a păcii din Marea Britanie şi UE aflate în Ucraina ar avea dreptul să riposteze împotriva ruşilor

Trupele britanice şi aliaţii lor europeni ar avea permisiunea să riposteze dacă ar fi atacaţi de ruşi, în cazul în care ar fi desfăşuraţi în Ucraina ca forţe de menţinere a păcii, după încheierea unui armistiţiu, au declarat oficiali occidentali.

Forţa de stabilizare condusă de Marea Britanie şi Franţa nu s-ar baza, de asemenea, pe sisteme sau tehnologii americane, precum Starlink-ul lui Elon Musk, şi se preconizează că, în cazul desfăşurării sale, aceasta va fi alcătuită aproape exclusiv din forţe europene, relatează The Guardian.

"În mod evident, ne vom proteja forţele împotriva oricărei agresiuni", a declarat un oficial familiarizat cu planurile, deşi acesta a subliniat că trupele occidentale din Ucraina vor acţiona într-un mod "de natură defensivă".

Detaliile au ieşit la iveală în contextul în care Marea Britanie şi Franţa au lansat exerciţiul Koalicja, care va avea loc la sfârşitul acestei luni în Polonia. Este vorba de o repetiţie la care participă 11 ţări, menită să simuleze modul în care forţele armate europene s-ar putea desfăşura rapid în Ucraina în cazul în care războiul se va încheia.

Testul forţei multinaţionale va implica 2.800 de soldaţi, marinari şi aviatori. Franţa va furniza 1.500 de soldaţi din Divizia 1, iar Marea Britanie 300 din Brigada 7 Mecanizată Uşoară.

Deşi o viitoare desfăşurare în sprijinul Kievului rămâne ipotetică, aceasta ne reaminteşte că conflictul s-ar putea reaprinde cu implicarea forţelor britanice, având în vedere că Rusia are o lungă istorie de atacuri de mică amploare în timpul armistiţiului din Ucraina dintre 2014 şi 2022.

Generalul-locotenent Tom Bateman, comandantul forţei, a declarat că Marea Britanie, Franţa şi alte ţări europene s-au angajat "să ofere garanţii de securitate solide şi obligatorii pentru Ucraina după încetarea ostilităţilor".

Scopul exerciţiului, a adăugat el, a fost acela de a demonstra că ţările implicate pot da dovadă de "pregătire militară, capacităţi de desfăşurare rapidă şi abilitatea de a opera eficient", testând planuri aflate în elaborare de peste un an.

Alte ţări participante sunt Polonia, Germania, Belgia, Estonia, Lituania, Ţările de Jos, Spania, Suedia şi Turcia.

Generalul britanic a subliniat că forţa este "non-NATO" – ceea ce înseamnă că ar opera în afara alianţei militare occidentale – şi că se preconizează să beneficieze de un sprijin redus sau chiar deloc din partea SUA în cazul desfăşurării în Ucraina.

Se acordă o atenţie deosebită evitării utilizării tehnologiei americane, aproape sigur ca urmare a acestui fapt. "Nu depindem de sistemele americane", a adăugat un oficial, când a fost întrebat dacă forţa multinaţională se bazează pe sateliţii Starlink pentru comunicaţii.

Deşi SUA a încercat în repetate rânduri să conducă negocierile cu Rusia şi Ucraina, preşedintele Donald Trump a declarat că nu va angaja forţele americane în misiuni de menţinere a păcii în Ucraina în cazul în care s-ar ajunge la un acord privind un armistiţiu durabil.

O nouă rundă de eforturi de pace din această toamnă a adus însă puţine progrese, deşi există planuri pentru discuţii trilaterale mediate de SUA la sfârşitul acestei luni.

Rusia şi Ucraina au continuat să-şi bombardeze reciproc infrastructura energetică – iar duminică şi luni, aplicaţiile de alertă aeriană din Ucraina şi Rusia au fost piratate. Pentru scurt timp, aplicaţia ucraineană a avertizat cu privire la ameninţări nucleare şi chimice, precum şi la "lupte de stradă".

Au apărut îngrijorări la nivel internaţional cu privire la fiabilitatea sprijinului acordat de SUA aliaţilor săi. Luna trecută, SUA a restricţionat brusc utilizarea de către Ucraina a variantei militare a Starlink, Starshield, timp de aproximativ 10 zile, afectând misiunile dronelor cu rază medie de acţiune.

Un obiectiv cheie al forţei multinaţionale ar fi acela de a contribui la "regenerarea şi consolidarea" armatei ucrainene după război, a spus Bateman, deşi intenţia era ca trupele occidentale să se desfăşoare la o distanţă considerabilă de linia frontului.

Cu toate acestea, regulile de angajare ar permite trupelor să se apere împotriva oricăror atacuri cu drone ruseşti, ridicând întrebarea cu privire la modul în care Moscova ar răspunde la eventualele incidente armate. Toate forţele armate sunt pregătite să acţioneze în legitimă apărare, deşi doctrina este adesea extinsă.

În Orientul Mijlociu, Marea Britanie s-a angajat să ajute o serie de ţări să se apere împotriva atacurilor din partea Iranului şi a grupării Houthi din Yemen. Avioanele Typhoon ale RAF au efectuat zeci de misiuni de zbor din Qatar pentru a proteja statele din Golf în primăvară, iar luna trecută Marea Britanie s-a angajat să ajute Arabia Saudită să facă faţă atacurilor cu rachete şi drone ale grupării Houthi.

De asemenea, se preconizează că avioanele de vânătoare vor contribui la redeschiderea aeroporturilor comerciale din Ucraina prin patrule, iar în Marea Neagră sunt planificate operaţiuni de deminare pentru a permite reluarea exporturilor de cereale şi a altor activităţi comerciale maritime, operaţiune condusă de Turcia.