Forţele armate spaniole, afectate de reducerile provocate de criză (revista presei)
Armata spaniolă îşi va concentra forţele în cadrul unui nucleu de 10.000 de militari, criza aducând astfel reduceri şi în cadrul forţelor armate, în special în cazul marinei, anunţă luni cotidienele spaniole, chiar în ziua în care are loc tradiţionala ceremonie denumită 'Pascua militar', când sunt trecute în revistă situaţia trupelor şi situaţia politică şi geostrategică a ţării.
Armata îşi va aduna forţele într-un nucleu de 10.000 de militari şi, astfel, mai puţin de 10% din cele 120.000 de efective vor fi mereu pregătite de luptă, anunţă cotidianul El Pais. Potrivit publicaţiei, reforma caută să evite 'structurile goale' din Apărare, unităţile alese vor avea la dispoziţie maxim o lună pentru a se desfăşura unde va fi cazul, iar noile forţe armate vor dispune de avioane de luptă, fregate sau unităţi speciale.
Criza aduce reduceri în cadrul forţelor maritime ale armatei spaniole, constată cotidianul ABC. Din 2008, acestea au renunţat la 25 de nave şi au achiziţionat numai alte şapte, iar situaţia portavioanelor constituie un adevărat simbol al reducerilor, întrucât a scăzut şi numărul acestora. În plus, mai scrie acelaşi cotidian spaniol, în luna februarie vor sosi la baza NATO din Rota (Andaluzia, sud) primele distrugătoare americane care fac parte din scutul antirachetă al Alianţei.
În privinţa unei altei chestiuni politice actuale - paralizarea lucrărilor la canalul Panama -, cotidianul El Mundo dezvăluie că subvenţiile publice acordate companiei de construcţii spaniole Sacyr au fost neregulamentare, de vreme ce statul i-a garantat acesteia 150 de milioane de euro pentru extinderea canalului, în pofida indicaţiilor tehnice, după cum reiese dintr-un raport al Curţii de Conturi. Cotidianul El Mundo mai scrie, tot luni, pe prima pagină a ediţiei tipărite, că 64% dintre spanioli nu sunt de acord ca regiunea Cataloniei să devină un stat.
Secretarul general al principalei formaţiuni din opoziţie (PSOE, socialişti), Alfredo Perez Rubalcaba, se opune cedării puterii, nu ascultă apelurile la înnoire venite din cadrul propriei formaţiuni şi organizează alegeri primare, scrie cotidianul La Vanguardia. Acesta remarcă de asemenea că imaginea de divizare provoacă nelinişte, în special în cadrul filialei catalane a socialiştilor - PSC.
Majoritatea spaniolilor îl vede pe Regele Juan Carlos drept garanţia unităţii statului, în faţa provocărilor venite de la liderul naţionalist catalan Artur Mas, scrie cotidianul La Razon, pe baza rezultatelor unui sondaj din care reiese de asemenea faptul că 57,6% dintre spanioli consideră că sunt făcute eforturi din partea Coroanei pentru mai multă transparenţă. Acelaşi cotidian spaniol mai observă şi că în cadrul filialei sindicatului UGT din Andaluzia, conducerea şi-a făcut cadou 40 de aparate foto de sărbători.
Cotidianul catalan El Periodico constată că ministrul spaniol al educaţiei, Jose Ignacio Wert, şi-a stabilit un nou obiectiv pentru reformă - mediul universitar. În 2014, ministrul vrea să se ocupe de reformarea profundă a sistemului de studii superioare, în vreme ce rectorii şi conducerile comunităţilor autonome spaniole (în a căror competenţă se află educaţia) au poziţii diferite privitoare la ceea ce trebuie modificat.
