Exploatarea de uraniu din Carpaţii Orientali, în linie dreaptă

Exploatarea uraniferă odată pusă în funcţiune ne-ar scăpa de importurile de uraniu.

Proiectul de Hotărâre privind exploatarea zăcământului de uraniu de la Tulgheş, în Carpaţii Orientali, este elaborat de Ministerul Economiei, urmând a fi supus spre aprobare în Guvern în acest an, a declarat într-un interviu pentru Agenţia de presă r/News directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului, Ioan Moraru.

Compania de stat este singurul jucător din România în ceea ce priveşte producerea şi furnizarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear. În prezent, societatea desfăşoară activităţi miniere de exploatare, în judeţul Suceava şi de procesare a minereurilor/concentratelor uranifere, pe platforma Feldioara, în judeţul Braşov.

”În ceea ce priveşte zăcământul din Carpaţii Orientali, a fost elaborat deja studiul de fezabilitate ‘Deschiderea şi exploatarea zăcământului uranifer Primatar, Bradu, Prisecani şi zona III, judeţul Neamţ’, care a fost avizat favorabil în şedinţa Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe. Ministerul Economiei este cel care elaborează proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului. Noi am întreprins toate demersurile necesare pentru promovarea acestui obiectiv de investiţii foarte important şi estimăm că va fi aprobat în Guvern în acest an”, a afirmat Ioan Moraru.

România este printre puţinele ţări din Europa în care se exploatează resurse/rezerve de uraniu, alături de Cehia, Franţa, Germania, Ucraina. Zăcământul de la Suceava, singurul din care se exploatează uraniu în prezent este însă pe sfârşite, în epuizare, după cum se arată în strategia energetică a ţării. Problema este cu atât mai importantă cu cât cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt printre cei mai mari producători de energie din ţară. Statul intenţionează să construiască alte două reactoare de aceeaşi capacitate, aşa că necesarul de uraniu se va dubla odată cu punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4.

”După aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai studiului de fezabilitate de către Guvern şi până la punerea în exploatare a zăcământului, urmează să fie parcurse mai multe etape: elaborarea proiectelor tehnice, detalii de execuţie şi a caietelor de sarcini, obţinerea avizelor corespunzătoare, precum şi organizarea licitaţiei de atribuire aferente lucrărilor de execuţie a investiţiei”, a adăugat directorul general al CNU.

Punerea în exploatare a zăcământului de uraniu din Carpaţii Orientali va amâna dependenţa de importuri de concentrate de uraniu sau combustibil nuclear pentru funcţionarea reactoarelor nucleare de la Cernavodă.

Zăcământul de minereuri uranifere radioactive pe care Compania Naţională a Uraniului (CNU) vrea sa îl exploateze în Carpaţii Orientali (judeţele Neamţ şi Harghita) este situat într-o zonă montană, greu accesibilă, cu diferenţe mari de nivel. Capacitatea anuală de producţie estimată a fi proiectată este de 80-120 tone minereu de uraniu.

Uraniul prezintă o importanţă deosebită prin utilizarea sa la fabricarea combustibilului pentru reactoarele nucleare, este o substanţă foarte scumpă şi care este folosită ca şi combustibil la reactoarele nucleare. Există circa 400 de reactoare nucleare funcţionale în întreaga lume. Iar CNU este compania care asigura combustibilul necesar pentru centrala nucleară de la Cernavodă, care are două reactoare cu o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare. În prezent, sunt puţine ţări în lume care mai au rezerve de uraniu, de exemplu Kazahstan (în Asia) sau Zimbabwe (în Africa de Sud).

Compania Naţională a Uraniului, înfiinţată la sfârşitul anului 1997, prin reorganizarea Regiei Autonome pentru Metale Rare, a asigurat materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar reactoarelor puse în funcţiune la Cernavodă. Unitatea 1 de la Cernavodă a intrat în exploatare comercială în decembrie 1996, iar Unitatea 2 în septembrie 2007.

CNU produce pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu, din care se fabrică pastilele de uraniu la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti. Aceste fascicule sunt transportate apoi, în condiţii de maximă siguranţă, la cele două Unităţi de la Cernavodă. În fiecare an, cele două reactoare de la Cernavodă consumă 4.800 fascicule de uraniu. Un reactor are 380 de canale cu câte 12 fascicule pe fiecare canal.

În prezent, în exploatare mai este doar o mină de uraniu, cea de la Crucea din judeţul Suceava. Iar în proces de închidere şi ecologizare sunt minele Ciudanoviţa şi Lişava din judeţul Caraş Severin, mina Avram Iancu din Bihor, în timp ce în conservare este mina Băiţa Plai din judeţul Bihor.

CNU are aproape 1.700 de angajaţi, acţionarul său majoritar fiind Ministerul Economiei.