Europa merge prea încet pentru a-l opri pe Putin, avertizează Estonia

Europa trebuie să acţioneze cu „mai multă urgenţă” în timp ce formează o coaliţie pentru a apăra Ucraina de o nouă agresiune rusă, a declarat ministrul de Externe al Estoniei.

Vorbind pentru The Telegraph, Margus Tsahkna a declarat că Tallinn este gata să joace un „rol activ” în aşa-numita coaliţie a doritorilor, o iniţiativă condusă de Marea Britanie pentru a oferi Ucrainei garanţii de securitate după o încetare a focului.

Dar el a sugerat că guvernul estonian a fost frustrat de ritmul discuţiilor privind formarea coaliţiei, care ar putea staţiona aproximativ 10 000 de trupe de menţinere a păcii în Ucraina după încheierea războiului.

„Obiectivul nostru comun este o pace durabilă şi justă, dar pentru a realiza acest lucru, Europa trebuie să acţioneze cu mai multă urgenţă şi hotărâre decât a făcut-o până acum. Principalul obstacol în calea păcii este Putin şi agresiunea sa continuă”, a declarat Tsahkna, atunci când a fost întrebat ce rol va juca Estonia în coaliţia celor dispuşi.

El a adăugat: „Presiunea noastră trebuie să fie îndreptată către agresor, în timp ce sprijinul nostru trebuie să meargă către victimă. Numai atunci când Putin va înţelege că timpul nu este de partea sa vor fi posibile negocieri credibile”.

Estonia, un stat baltic membru al NATO şi al UE cu o populaţie de 1,3 milioane de locuitori, are o graniţă de peste 200 km cu Rusia şi a fost unul dintre cei mai vocali susţinători ai Ucrainei de la invazia la scara largă a Rusiei în 2022.

Ţară cheltuieşte deja 3,5 % din PIB-ul său anual pentru apărare şi a anunţat că intenţionează să crească această cifră la 5 %, încurajând totodată puternic aliaţii europeni să urmeze exemplul.

Coaliţia doritorilor este un plan în patru puncte propus de premierul britanic Keir Starmer pentru a oferi Ucrainei garanţii de securitate de lungă durată, în cazul în care aceasta semnează în cele din urmă un acord de încetare a focului cu Rusia.

Aceasta ar putea implica până la 37 de ţări din Europa, Asia şi Commonwealth, iar obiectivul său principal ar fi descurajarea lui Vladimir Putin de a încălca încetarea focului şi de a lansa o nouă invazie.

Discuţiile de până acum au fost conduse de Regatul Unit şi Franţa, Starmer organizând sâmbătă o reuniune virtuală cu aproximativ două duzini de lideri europeni. Parisul a găzduit, de asemenea, o reuniune la 11 martie, în cadrul căreia Australia, Japonia şi Noua Zeelandă s-ar fi arătat interesate să se alăture coaliţiei.

Numărul total al forţelor de menţinere a păcii din cadrul coaliţiei ar putea varia între 10 000 şi 30 000. Emmanuel Macron, preşedintele francez, a sugerat că ar putea cuprinde „câteva mii” din fiecare ţară, plasate în câteva locuri-cheie. Coaliţia celor dispuşi este un plan în patru puncte propus de Keir Starmer pentru a oferi Ucrainei garanţii de securitate de lungă durată, în cazul în care aceasta semnează în cele din urmă un acord de încetare a focului cu Rusia.

Rusia se opune trupelor de menţinere a păcii occidentale în Ucraina ca parte a unei încetări a focului. Dar preşedintele Macron a declarat în weekend: „Dacă Ucraina cere forţelor aliate să fie pe teritoriul său, nu depinde de Rusia să accepte sau nu”.