De ce îşi intensifică Viktor Orbán atacurile la adresa Ucrainei înainte de alegerile din aprilie

În 1241, armata mongolă a pătruns în Ungaria, provocând un haos de nedescris. Majoritatea demnitarilor religioşi ai ţării au fost măcelăriţi. Jaful, masacrele şi foametea lăsate în urmă de invadatorii străini au lăsat o amprentă de necontestat asupra psihicului maghiar.

Secole mai târziu, în timp ce Ungaria se pregăteşte pentru alegeri parlamentare cruciale în aprilie, prim-ministrul Viktor Orban exploatează demonii trecutului Ungariei, susţinând că ţara este din nou sub ameninţare.

Fidesz, partidul de extremă dreapta al lui Orban, se concentrează pe o nouă ameninţare externă – pericolul pe care susţine că îl reprezintă Ucraina. Ca parte a strategiei sale de realegere, guvernul ungar a încercat să escaladeze tensiunile cu Kievul.

„Orban s-a opus în mod repetat finanţării europene şi sprijinului militar pentru lupta Ucrainei”, a declarat Michael Ignatieff, fost lider al opoziţiei canadiene şi istoric, care a fost rector al Universităţii Central Europene din Budapesta atunci când guvernul lui Orban a forţat-o să se relocheze în străinătate în 2017.

„Ceea ce este nou în campanie este demonizarea personală a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi afirmaţia că Zelenski va trage Ungaria în război şi că soldaţii unguri vor muri”, a adăugat Ignatieff.

Richard Demény, analist de politică externă la Political Capital, un institut de cercetare din Budapesta, spune că Fidesz a făcut iniţial campanie pe „naraţiuni de politică internă axate pe realizările regimului Orban din ultimii 16 ani”.

Totuşi, acest mesaj a făcut puţin pentru a convinge alegătorii nemulţumiţi, care vor mai mult de la guvern în domenii precum educaţia publică şi sănătatea. „Pentru a distrage atenţia de la aceste neajunsuri şi pentru a modela agenda publică, Fidesz a folosit naraţiuni bazate pe frică pentru a amplifica anxietatea în segmente ale societăţii sensibile la ameninţarea unui război iminent”, a spus Demény.

Partidul lui Orban este în urmă în sondaje încă de anul trecut, în timp ce partidul de centru-dreapta Tisza, condus de Peter Magyar, câştigă teren. Susţinătorii lui Magyar speră să pună capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orban.

Ca răspuns la avansul rivalului său în sondaje, Orban şi-a intensificat atacurile asupra Ucrainei. Într-un videoclip de campanie lansat de partidul de guvernământ în februarie, o fată maghiară întreabă despre tatăl ei. Videoclipul trece apoi la imagini cu un soldat legat la ochi, în uniformă maghiară, împuşcat în cap şi căzând în noroi. Un text spune: „Acesta este doar un coşmar acum, dar Bruxelles-ul se pregăteşte să îl transforme în realitate. Fidesz este alegerea sigură!”

Fidesz a prezentat alegerile din 2026 ca o alegere între război şi pace, iar videoclipul sugerează că o victorie a Tisza i-ar forţa pe unguri să meargă la război.

„Pentru prima dată, Orban susţine în mod direct existenţa unei coordonări politice şi a unei complicităţi între administraţia ucraineană, instituţiile UE şi opoziţia ungară pentru a-l îndepărta de la putere şi a instala un guvern pro-Ucraina în Ungaria”, a declarat Daniel Hegedus, director adjunct la The Institute for European Politics, citat de France24.

De la străzile cosmopolite ale Budapestei până la satele mici din mediul rural, panouri publicitare de mari dimensiuni sunt folosite pentru a încerca să influenţeze „segmente ale societăţii sensibile la ameninţarea unui război iminent”, a spus Demény.

„Ei înşişi sunt riscul”, scrie pe un panou pro-guvernamental care prezintă o imagine combinată a preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, a lui Zelenski şi a lui Magyar.

La baza tensiunilor tot mai mari dintre Ungaria şi Ucraina se află ceea ce Orban a numit „blocada petrolieră ucraineană” într-un videoclip din 17 martie publicat pe X.

Ucraina şi Ungaria sunt implicate într-un conflict în escaladare de când livrările de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia au fost oprite în ianuarie din cauza avariilor la conductă, care traversează teritoriul ucrainean. Oficialii ucraineni au pus avariile pe seama atacurilor cu drone ruseşti.

Orban l-a acuzat pe Zelenski că blochează în mod deliberat livrările de petrol – afirmaţii pe care Zelenski le neagă. Ca represalii, Orban a blocat un împrumut major al UE, în valoare de 90 de miliarde de euro, pentru a acoperi nevoile militare şi economice ale Ucrainei pentru doi ani.

„Dacă preşedintele Zelenski vrea să primească banii de la Bruxelles, atunci trebuie să redeschidă conducta de petrol Drujba”, a spus Orban în videoclip.

Orban a mers până la a acuza Ucraina că ar complota să îl atace pe el şi familia sa, publicând în martie un videoclip care pretinde că îl arată vorbind la telefon cu fiicele sale şi avertizându-le despre ameninţare.

„Metoda politică de bază a lui Orban este să creeze duşmani. Mai întâi Bruxelles-ul, apoi George Soros, iar acum Peter Magyar, toţi prezentaţi ca forţe străine maligne care conspiră pentru a face rău Ungariei. Orban se prezintă apoi ca apărătorul curajos şi eroic al naţiunii ungare”, a spus Ignatieff.

Totuşi, Orban s-ar putea să-şi fi găsit adversarul în cineva ca Magyar, a adăugat Ignatieff, care este „el însuşi fost Fidesz şi mult prea abil ca politician pentru a-i ceda lui Orban terenul naţionalist”: „Magyar cutreieră ţara, cântă cântece patriotice cu susţinătorii săi, flutură steagul naţional, citează marii poeţi ai Ungariei şi concurează eficient cu Orban în lupta pentru votul naţionalist.”

Strategia lui Orban ar putea totuşi să funcţioneze. În cartea sa „Hungarians”, istoricul Paul Lendvai a scris că cea mai importantă consecinţă psihologică a invaziei mongole a fost concluzia că „noi, ungurii, suntem singuri”.

Neîncrederea faţă de străini, chiar şi atunci când aceştia erau urgent necesari ca aliaţi în vremuri de pericol acut, „ar putea fi eficientă în menţinerea alegătorilor Fidesz şi a celor indecişi concentraţi asupra unei ameninţări existenţiale”, a spus Demény.