"Trump urmăreşte instaurarea unei dictaturi" - Acesta este verdictul celui mai credibil observator global al democraţiei

SUA nu mai este o democraţie. Una dintre cele mai credibile surse globale privind sănătatea regimurilor democratice afirmă acum acest lucru fără echivoc. Institutul Varieties of Democracy (V-Dem) de la Universitatea din Gothenburg ajunge la concluzia alarmantă, în raportul său anual, că SUA se îndreaptă spre autocraţie într-un ritm mai rapid decât Ungaria şi Turcia.

„Datele noastre despre SUA merg înapoi până în 1789. Ceea ce vedem acum este cea mai severă deteriorare democratică din istoria ţării”, spune Staffan Lindberg, fondatorul institutului, citat de The Guardian.

Din 2012, Lindberg conduce micul său grup de cercetători din Suedia, care a devenit principala sursă globală de analiză a stării democraţiei. În cel mai recent raport, publicat marţi, aceştia concluzionează că SUA şi-a pierdut, pentru prima dată în mai bine de jumătate de secol, statutul de democraţie liberală. Ţara trece acum printr-un proces rapid pe care autorii îl numesc „autocratizare”.

„Pentru Orban în Ungaria a durat aproximativ patru ani, pentru Vucic în Serbia opt ani, iar pentru Erdogan în Turcia şi Modi în India aproximativ 10 ani pentru a suprima instituţiile democratice — ceea ce Trump a reuşit în doar un an”, spune Lindberg.

Democraţia americană a revenit acum la cel mai scăzut nivel înregistrat din 1965, când legile privind drepturile civile au introdus sufragiul universal de facto. Toate progresele realizate de atunci au fost şterse, potrivit raportului.

La nivel global, democraţia a scăzut la cel mai redus nivel de la mijlocul anilor ’70.

„Lumea nu a mai văzut niciodată atât de multe ţări care se autocratizează simultan”, spune Lindberg.

Un procent record de 41% (3,4 miliarde) din populaţia lumii trăieşte în prezent în ţări în care democraţia se deteriorează, susţine raportul, adăugând că Washingtonul conduce această tendinţă globală de îndepărtare de democraţie.

Cercetătorii folosesc 48 de indicatori diferiţi pentru a evalua sănătatea democratică, precum libertatea de exprimare şi a presei, calitatea alegerilor şi respectarea statului de drept. Indicele rezultat al „democraţiei liberale” arată că viteza cu care democraţia americană este demontată este fără precedent în istoria modernă. Principalul factor este o „concentrare rapidă şi agresivă a puterii în preşedinţie”, spune Lindberg. Congresul a fost marginalizat, punând în pericol mecanismele de „checks and balances” (control reciproc între puteri) esenţiale pentru democraţia americană. În acelaşi timp, drepturile civile au scăzut rapid, iar libertatea de exprimare este acum la cel mai scăzut nivel din anii ’40.

„Am văzut o concentrare foarte rapidă a puterii în ramura executivă. Ramura legislativă şi-a abandonat practic atribuţiile în favoarea preşedintelui. Nu mai funcţionează ca un control asupra puterii executive”, spune Lindberg.

În primul an al lui Donald Trump ca preşedinte, acesta a semnat 225 de ordine executive, în timp ce Congresul controlat de republicani a adoptat doar 49 de legi noi.

„Majoritatea ordinelor executive ale lui Trump au fost semnificative. A desfiinţat departamente întregi ale guvernului, concediind sute de mii de angajaţi. Legile adoptate de Congres au fost în mare parte modificări nesemnificative ale legislaţiei existente. Astfel, nu mai există o separare reală între ramura legislativă şi cea executivă”, spune Lindberg.

Între timp, Curtea Supremă şi-a abandonat în mare parte rolul, iar chiar şi atunci când anulează ordinele executive ale lui Trump, acesta le ocoleşte, afirmă Lindberg. El subliniază că există peste 600 de proceduri judiciare în curs împotriva administraţiei Trump.

Un alt aspect al degradării rapide a democraţiei americane, potrivit raportului, este eliminarea mecanismelor interne care protejează guvernul federal de abuzul de putere. Întrebat cum ar trebui interpretate concluziile, Lindberg a răspuns fără echivoc: „Trump a concediat inspectorii generali şi funcţionari de rang înalt din diverse departamente şi i-a înlocuit cu loialişti. Exact asta au făcut Orban şi Erdogan. Ei elimină constrângerile asupra puterii. Ar trebui să fie evident până acum că Trump urmăreşte instaurarea unei dictaturi”.

Cum a ajuns un mic institut de cercetare din Gothenburg să devină o sursă atât de credibilă privind declinul democraţiei din Washington? Când Lindberg, un politolog discret, a fondat V-Dem în 2012, democraţia globală era aproape de un vârf istoric.

„Atunci, toţi cercetam procesul de democratizare şi eram frustraţi că indicatorii nu erau suficient de buni, aşa că am vrut să creăm un indice global credibil, relevant pentru întreaga comunitate de cercetători”, spune el.

Cinci ani mai târziu, când institutul a publicat primul său set de date globale, experţii au realizat că lucrurile mergeau rapid într-o direcţie greşită. „Acum, toţi cei care studiam democratizarea am devenit cercetători ai autocratizării”, spune Lindberg.

La acea vreme, rapoartele lor au fost criticate pentru că „exagerau” riscurile la adresa stabilităţii democratice globale. „Am fost numiţi alarmişti. Dar acum avertismentele noastre par justificate”, spune Lindberg.

Grupul de bază de 12 cercetători din Gothenburg colaborează cu 4.200 de cercetători din 180 de ţări, utilizând ceea ce susţin că este cel mai mare set global de date despre democraţie, cu peste 32 de milioane de puncte de date pentru 202 de ţări şi teritorii, acoperind perioada 1789–2025.

„Avem standarde universale, dar şi oameni la faţa locului care ne spun ce se întâmplă în realitate. Rapoartele sunt 100% ştiinţifice, bazate pe cercetare, iar datele noastre sunt libere de bias şi de influenţă de stat, de opinii generale sau consideraţii politice.”

Raportul V-Dem, intitulat „Unravelling the Democratic Era?” ["Destrămarea erei democratice?" - n.n.], ar trebui să fie lectură obligatorie pentru Europa, unde şapte state membre UE — Ungaria, Grecia, Croaţia, Slovenia, Slovacia, Italia şi România — sunt „afectate de autocratizare”, pe fondul unor semne de cenzură a presei, restricţii asupra libertăţii de exprimare şi reprimare a societăţii civile. Portugalia şi Bulgaria au fost incluse pe „lista de monitorizare” a institutului.

Raportul identifică Regatul Unit ca un „nou autocratizator”, determinat de „un declin substanţial” al libertăţii de exprimare şi a presei. „În Marea Britanie, procesul a început înainte de Keir Starmer, cu Legea alegerilor din 2022 şi extinderea controlului guvernului asupra comisiilor electorale”, spune Lindberg.

„Legea privind poliţia din 2022 a redus drepturile civile şi libertatea de exprimare. Legea privind siguranţa online din 2023 a fost folosită pentru a sancţiona discursul online şi pentru procese care reduc la tăcere jurnaliştii. Legea privind libertatea de exprimare în învăţământul superior din 2023 a crescut presiunea asupra universităţilor de a monitoriza protestele şi discursul liber. Ceea ce este îngrijorător este că, odată ce declinul democratic începe, este adesea greu de oprit.”

Danemarca, Suedia, Norvegia, Elveţia, Estonia şi Irlanda conduc clasamentul global al democraţiei pentru 2025 realizat de V-Dem. Eforturile altora, inclusiv ale Poloniei, sunt evidenţiate pentru încercarea de a face un „viraj” de la autocraţie. Însă doar 18 ţări din lume se democratizează, un minim istoric.

Un singur punct pozitiv în evaluarea SUA este că alegeri libere şi deschise continuă să fie organizate, iar sistemul electoral „rămâne stabil deocamdată”. Totuşi, ordinele executive emise de la venirea lui Trump la putere indică noi riscuri pentru sistemul electoral.

Ameninţările la adresa funcţionarilor şi lucrătorilor electorali sunt deja alarmante, spune Lindberg. „Am văzut relatări în presă că 40% dintre lucrătorii electorali au demisionat din 2020. Iar Trump nu şi-a acceptat înfrângerea atunci. De ce ar accepta-o acum? Dacă vom vedea o negare a rezultatelor alegerilor din 2026, atunci este o prăbuşire democratică completă.”

O posibilă sursă de optimism moderat este faptul că orientarea autoritară a lui Trump devine tot mai nepopulară. Rata sa de aprobare este acum sub 40%. Un număr mare de susţinători ai lui Trump sunt profund dezamăgiţi de noul război din Iran şi de creşterea constantă a costului vieţii. Multe state liberale vizate de Trump, precum Minnesota şi California, au reuşit să respingă ameninţările la adresa drepturilor civile şi a comunităţilor locale.

„Vedem, de asemenea, mai multe critici din interiorul mişcării Maga”, spune Lindberg.

Ar fi naiv, avertizează raportul, să credem că ţările europene sunt imune la declinul democratic, indiferent de ce se întâmplă la Washington.

„Este o tendinţă globală, deci nu doar America o generează. Cercetările arată clar că extrema dreaptă, odată ajunsă la putere, are o probabilitate ridicată de a demonta instituţiile democratice”, spune Lindberg.

În multe ţări europene, alegătorii se mobilizează acum pentru a alege propriile versiuni ale lui Trump, în ciuda ameninţărilor deschise ale administraţiei la adresa continentului şi a sprijinului constant pentru partide extremiste care subminează stabilitatea europeană. Conservatorii tradiţionali urmează această tendinţă, sperând, fără temei, că de această dată lucrurile vor evolua diferit faţă de episoadele anterioare de autoritarism. Cu cifre clare şi un limbaj direct, raportul V-Dem subliniază riscurile acestui drum.