Epidemia de ebola poate genera o criză alimentară de proporţii

Epidemia de ebola provoacă o criză alimentară în vestul Africii. Virusul ebola a ucis deja peste 4.000 de oameni şi a forţat localnicii să se confrunte cu lipsa alimentelor şi cu preţuri tot mai mari la produsele alimentare.
Un angajat în sectorul medical este suspus dezinfectării la un centru de tratament al organizaţiei Doctori Fără Frontiere, după ce a lucrat o oră într-o zonă cu risc ridicat de infectare cu Ebola, 5 octombrie 2014, în Paynesville, Liberia. (John Moore/Getty Images)
Andrei Popescu
17.10.2014

Epidemia de ebola provoacă o criză alimentară în vestul Africii. Virusul ebola a ucis deja peste 4.000 de oameni şi a forţat localnicii să se confrunte cu lipsa alimentelor şi cu preţuri tot mai mari la produsele alimentare.

În ţări precum Sierra Leone, Liberia şi Guineea, unde nivelul sărăciei este deja ridicat, economiştii susţin că aceste probleme ar putea afecta comerţul din zonă mult timp după încetarea epidemiei.

“Preţurile alimentare pot fi văzute ca un rezultat al cererii şi ofertei”, a declarat Amadou Sy, economist la Institutul Brookings şi specializat în problemele Africii. “Ţinând cont de restricţiile aplicate deplasării oamenilor şi transportului de bunuri şi ţinând cont de numărul victimelor, stocul de produse agricole scade şi preţurile cresc”.

Înainte de epidemie, Sierra Leone făcuse un oarecare progres economic în decursul ultimului deceniu, atingând anul trecut un venit anual pe cap de locuitor de 680 USD, deşi mai mult de jumătate din populaţia ţării trăieşte sub nivelul sărăciei. Dar ebola s-a răspândit acum în cea mai mare parte a ţării, care dispune de un sistem de sănătate foarte slab echipat şi care se luptă să facă faţă situaţiei.

În Kailahun şi Kenema, primele două districte din Sierra Leone care au fost lovite de ebola, trăieşte o cincime din populaţia ţării şi aici se află cele mai productive zone agricole, generând aproximativ 18% din cantitatea anuală de orez pentru consum intern. Acum, cele două districte se numără printre cele mai afectate zone de nesiguranţă alimentară. Organizaţia mondială pentru Alimentaţie şi Agricultură (OAA) a raportat în luna septembrie că 90% din terenul arabil al unei zone cheie a regiunii nu fusese cultivat.

“Acest lucru a început să afecteze puternic activitatea economică, având un efect disproporţionat faţă de numărul de victime pe care ebola l-a generat până în prezent”, scria Banca Mondială într-un raport recent. “Acţiunile agenţilor economici sunt conduse de un nivel ridicat de aversiune şi acest lucru ar putea fi considerat o cauză fundamentală pentru încetinirea economică care se desfăşoară acum”.

Chiar şi înainte să se răspândească ebola, dintre cele trei ţări puternic afectate, Liberia avea cel mai scăzut nivel pe cap de locuitor – de doar 410 USD – şi în prezent este cea mai afectată ţară de ebola, în ciuda perspectivei economice relativ pozitive de dinaintea epidemiei.

În plus, principalele zone producătoare de alimente ale Liberiei, situate în partea de nord-vest a ţării, au fost printre cele mai puternic lovite de epidemie.

“Chiar şi în cazurile în care se desfăşoară operaţiuni agricole, insuficienţa forţei de muncă datorită carantinei şi migraţiei unor familii din aceste zone în primele faze ale epidemiei au afectat atât recoltarea cât şi replantarea mai multor culturi”, conform unui raport recent al Băncii Mondiale.

Dintre toate ţările puternic afectate, Guineea pare să se afle în cea mai bună situaţie, în termeni relativi. A fost prima ţară lovită de virusul ebola dar oficialii sectorului naţional pentru sănătate au colaborat cu organizaţiile internaţionale pentru a reacţiona rapid şi pentru a controla răspândirea.

Epidemia are încă un efect major asupra pieţelor sale, în special în cazul bunurilor de larg consum. Producţia de cafea a scăzut cu jumătate, cea de cacao cu o treime, în timp ce producţia de ulei de palmier a scăzut cu 75%. Companiile străine şi-au retras muncitorii iar companiile aeriene şi-au redus numărul de zboruri, ceea ce a cauzat probleme în sectorul de servicii.

“Primele rezultate ale unei evaluări rapide indică o situaţie îngrijorătoare”, a declarat un purtător de cuvânt al OAA pentru publicaţia Internaţional Business Times, adăugând că în unele pieţe locale preţurile alimentelor au crescut cu aproximativ 150%.

În prezent, OAA monitorizează populaţiile prin intermediul telefoanelor mobile, pentru a afla care sunt focarele de "nesiguranţă alimentară" şi monitorizează tendinţele existente în sezonul recoltelor.

Din păcate, nu doar aceste trei ţări vor avea de înfruntat astfel de probleme în viitor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor