"Elefantul din încăpere nu pleacă" - Judecătoare CSM scoate la lumină "putregaiul" din sistemul judiciar

Judecătoarea Ramona Graţiela Milu, membră a Consiliului Superior al Magistraturii, a publicat o nouă postare care a făcut valuri în sistemul judiciar, intitulată "Un pahiderm nu vine niciodată singur!".

În mesajul său postat pe Facebook, judecătoarea reclamă lipsa de transparenţă, limitarea dialogului profesional şi existenţa unor tensiuni interne tot mai accentuate.

În contextul adunărilor generale ale instanţelor pentru bilanţul pe 2025, magistratul susţine că anumite poziţii critice, inclusiv ale sale, au fost prezentate într-o cheie acuzatoare, fără posibilitatea unei replici reale, atrăgând atenţia asupra riscurilor pentru independenţa justiţiei şi climatul de încredere din sistem.

Nu în ultimul rând, Ramona Graţiela Milu a făcut referire şi la încercările de muşamalizare a problemelor din justiţie care au ieşit la iveală după documentarul Recorder.

Redăm mai jos postarea membrei CSM:

În lunile februarie şi martie 2026 au avut loc adunările generale ale instanţelor judecătoreşti pentru prezentarea rapoartelor de activitate aferente anului 2025.

În calitate de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, am participat la o parte dintre acestea, respectiv la: Judecătoria Sfântu Gheorghe, Tribunalul Sibiu şi judecătoriile arondate, Tribunalul Hunedoara şi judecătoriile arondate, Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, întâlniri cu judecătorii de la Curţile de Apel Piteşti şi Bacău, precum şi la adunarea generală a judecătorilor din cadrul Curţilor de Apel Constanţa, Cluj, Braşov şi Iaşi.

Se impune a menţiona că, spre deosebire de anii anteriori, nu am fost invitată la prezentarea raportului de activitate pentru anul 2025 de către conducerile Curţilor de Apel Craiova, Oradea, Ploieşti şi Târgu-Mureş, care s-au alăturat astfel Curţii de Apel Bucureşti, a cărei conducere nu m-a invitat niciodată în cei trei ani de Consiliu.

Această observaţie are relevanţă instituţională, în contextul rolului Consiliului Superior al Magistraturii şi al necesităţii menţinerii unui dialog direct cu colegii judecători.

În cadrul acestor adunări generale ale instanţelor, discursul preşedintelui Consiliului a inclus o serie de aprecieri critice, construite într-o succesiune de evenimente interpretată ca indicând existenţa unor acţiuni convergente de natură a afecta independenţa justiţiei, din exterior şi din interior, cu referiri directe la colegi magistraţi, activi sau pensionaţi, foşti şi actuali membri aleşi ai Consiliului, inclusiv în ceea ce mă priveşte.

În lipsa unei posibilităţi efective de replică în acele cadre, fie pentru că nu am fost prezentă, fie pentru că nu a existat o dezbatere propriu-zisă, consider necesar să transmit colegilor judecători următoarele lămuriri, spre o corectă şi completă informare:

Reperele conduitei mele profesionale.

Activitatea mea se fundamentează pe valori care derivă din standarde democratice consacrate: integritatea, independenţa justiţiei, libertatea de exprimare, transparenţa, responsabilitatea explicativă şi loialitatea profesională.

Solidaritate versus unanimitate.

Personal susţin libertatea de exprimare şi de gândire, dar, mai ales, diversitatea de opinii, ca fiind una dintre valorile fundamentale ale democraţiei.

Solidaritatea nu se confundă cu unanimitatea în luarea deciziilor!

Precizare prealabilă: considerentele opiniei minoritare nu se regăsesc în actele administrative în general, aşadar nici în hotărârile Consiliului sau ale Secţiei pentru judecători. Opiniile separate şi motivele pe care se fundamentează se regăsesc exclusiv în hotărârile Secţiei în materie disciplinară, care au structura unei hotărâri judecătoreşti de primă instanţă. De asemenea, comunicatele sau formele de comunicare publică ale Consiliului nu sunt supuse votului, pentru că nu emană, de regulă, de la Secţie, astfel că va rezulta din acestea dacă reprezintă poziţia instituţiei exprimată în majoritate sau în unanimitate.

Revenind la punctajul enunţat de o manieră acuzatoare de către preşedintele Consiliului la toate întâlnirile de bilanţ potrivit propriilor afirmaţii, întrucât unele dintre aspecte au făcut obiectul unor luări de poziţie explicite, asumate şi transparente, exprimate în mod constant şi consecvent în spaţiul profesional şi public, am să le reiau pe scurt, iar pe cele care încă nu au fost explicate public voi folosi această ocazie pentru a o face:

1. Cu privire la dezbaterea generată de documentarul Recorder „Justiţie capturată” şi reacţiile instituţionale, cronologie şi fapte:

- Documentarul „Justiţie capturată”, publicat în 9 decembrie 2025.

- Precizările majorităţii Secţiei pentru judecători din 11 decembrie 2025, despre care am arătat public faptul că nu mi le însuşesc, întrucât am considerat că este necesară efectuarea unor verificări concrete de către Inspecţia Judiciară cu privire la faptele expuse în documentar, înainte de a trage concluzii.

- Comunicatul Secţiei pentru judecători din 16 decembrie 2025, la care m-am raliat, prin care s-a dispus efectuarea de verificări de către Inspecţia Judiciară.

- Şedinţa Secţiei pentru judecători din 6 februarie 2026, când raportul Inspecţiei a fost aprobat cu 8 la 2 voturi, unul dintre voturile negative fiind al meu, pentru motive care vizează fondul raportului, respectiv inadvertenţe privind identificatorii celor 4 completuri verificate, iniţialele judecătorilor care au făcut parte din respectivele completuri, dar şi motivele care au condus la modificarea compunerii completurilor, care nu se regăsesc în hotărârile de colegiu ataşate, de tipul integrării noilor veniţi şi al degrevării.

- Până astăzi, 17 martie 2026, Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 144/06.02.2026 nu a fost publicată, după cum nu sunt accesibile pe cale oficială nici Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 25-2781/2026 şi nici hotărârile de colegiu ale Curţii de Apel Bucureşti prin care a fost modificată compunerea respectivelor completuri.

2. În ceea ce priveşte necesitatea revizuirii legilor justiţiei, inclusiv sub aspectul aplicării protecţiei avertizorului de integritate magistraţilor:

Observaţiile mele critice cu privire la reforma legilor justiţiei din 2022 precum şi la practicile Consiliului anterior au făcut parte din proiectul de candidat pentru Consiliu. La acel moment discuţiile vizau proiectele de lege, însă, din păcate, punerea în aplicare a celor 3 legi ale justiţiei, nr. 303, 304 şi 305 din 16 decembrie 2022, a confirmat majoritatea îngrijorărilor exprimate public şi transparent de o parte a corpului magistraţilor. Consider că alegerea mea în Consiliu pe aceasta platformă critică este cea care îmi conferă legitimitate şi reprezentativitate pentru a deveni vocea acestor colegi.

În continuare, în nota responsabilităţii explicative, pe baza datelor statistice publicate pe pagina Consiliului la început de an, am făcut o serie de postări pe social media referitoare la Admiterea în magistratură-16 ianuarie 2026, Conducerea instanţelor-23 ianuarie 2026, Contextualizare mai largă privind dinamica resursei umane în sistemul judiciar-30 ianuarie 2026.

În această cheie am participat, fără a reprezenta Secţia pentru judecători a Consiliului, la două dintre întâlnirile Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, respectiv:

- în data de 4 februarie 2026, când discuţiile au vizat normele în vigoare şi posibile modificări cu privire la stabilirea componenţei şi competenţei colegiilor de conducere ale instanţelor, procedurile de promovare a magistraţilor, modificările aduse compunerii completurilor de judecată, precum şi posibilitatea recunoaşterii magistraţilor drept avertizori în interes public.

În data de 11 februarie 2026 am publicat pe juridice.ro un articol intitulat „Magistratul avertizor de integritate, între răspundere disciplinară şi protecţie juridică”, articol care sistematizează argumente expuse deja în câteva opinii separate singulare formulate în materie disciplinară, prin care am susţinut ca şi magistraţii beneficiază de protecţia avertizorului în interes public.

- în data de 18 februarie 2026, când au fost dezbătute aspecte privind funcţionarea Inspecţiei Judiciare, mijloace de transparentizare şi eficientizare a activităţii acesteia, precum şi aspecte care ţin de Codul deontologic.

Am continuat prezentarea perspectivelor proprii de membru al Consiliului în social media prin postările Dialog direct cu instanţele despre realităţile sistemului-11 februarie 2026, Câteva rânduri despre statutul magistratului în aşteptarea deciziei CCR-20 februarie 2026, Mobilitatea profesională a judecătorilor -5 martie 2026.

Toate aceste intervenţii publice ale mele, ca judecător şi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, au fost argumentate juridic, asumate şi consecvente cu proiectul de candidatură.

În acest context, aprecierea acestor poziţii prin agregarea lor într-o construcţie care sugerează existenţa unor acţiuni coordonate menite să slăbească încrederea în justiţie, în mod categoric nu reflectă complexitatea realităţii şi riscă să afecteze climatul de încredere profesională.

3. Câteva repere fundamentale pentru a naviga printre provocările fără precedent cu care magistratura se confrunta:

- Libertatea de exprimare a magistraţilor, în limitele statutului, este o garanţie a independenţei justiţiei. A se vedea, inter alia, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind art. 10 din Convenţie, inclusiv cauza Danileţ c. României.

- Dreptul la opinie profesională, inclusiv critica, este legitim şi necesar într-o societate democratică.

- Transparenţa instituţională consolidează încrederea publicului.

- Dialogul loial între membrii sistemului judiciar, dar şi în afară, cu celelalte profesii juridice, cu celelalte puteri, cu presa şi mai ales cu societatea, este calea spre găsirea soluţiilor.

-Educaţia juridică este un instrument esenţial pentru recâştigarea încrederii în justiţie şi pentru promovarea statului de drept ca fundament al democraţiei.

4. În loc de concluzii:

Cred, cu tărie, că solidaritatea nu înseamnă să gândim la fel. Şi nici să spunem mai puţin.

Înseamnă să putem sta în acelaşi spaţiu profesional, cu opinii diferite, fără să ne suspectăm unii pe alţii.

Cred că transparenţa nu slăbeşte instituţiile. Le face credibile.

Cred că dialogul nu este un exerciţiu formal.

Este o condiţie de existenţă.

Şi mai cred că atunci când nu mai putem vorbi deschis despre problemele reale, acestea nu dispar.

Se adună. Se amplifică. Se transformă.

Pentru că elefantul din încăpere nu pleacă.

Rămâne. Şi, uneori, mai aduce cu el încă unul şi încă unul.

P.S. „Elefantul roz din încăpere” a fost un element recurent al discursului căruia, prin acest material, am dorit să-i ofer o contrapondere.