Analiza lui Moraru după ameninţările lui Trump. "Ieşirea din NATO e aproape imposibilă şi ar avea un efect teribil pentru SUA"

Analistul Mihai Răzvan Moraru a venit cu o serie de precizări tranşante după ce preşedintele Donald Trump a vorbit despre nemulţumirea sa faţă de NATO şi de o posibilă decizie a sa de a părăsi Alianţa, fără acordul Congresului SUA, spunând că americanii au plătit pentru NATO "mii de miliarde de dolari".

În contextul noilor declaraţii, analistul susţine că Trump a vehiculat informaţii false. Pentru a-şi argumenta opinia, a abordat punctual afirmaţiile controversate făcute de liderul american.

Cum demontează Moraru afirmaţiile lui Trump

1. Bugetul NATO este de doar 5.3 miliarde euro în 2026, faţă de 4.6 miliarde în 2025.

La acest buget, fiecare ţară membră contribuie în baza unei formule care ia în calcul mai mulţi indicatori economici. Dar SUA plăteşte doar 15% din acest buget, Germania tot 15%, UK şi Franţa câte 10%, Italia 8%, Turcia şi Spania câte 6% şi tot aşa. România contribuie în acest an cu 1.6% din acest buget. Şi vă las în comentarii toate explicaţiile despre buget de pe portalul NATO.

2. Acele miliarde de care vorbeşte Trump sunt investiţii în armata americană. Aşa cum şi România investeşte în armata română (cam 9 miliarde de euro). Dar aceste investiţii nu sunt ale Alianţei, sunt ale ţării şi ele pot fi folosite doar în cazul unui conflict, în care cazul unui atac asupra unei ţări aliate, după invocarea articolului 5 şi după acordul ţărilor aliate. Aşadar, miliardele investite de americani în propria armată nu sunt pentru armatele aliate şi nici nu sunt dotări garantate pentru acţiuni NATO, decât repet, în cazul unui conflict care implică Alianţa. Dacă SUA investeşte 100 de dolari în armată şi mâine are loc o acţiune NATO în care SUA foloseşte doar 20% din forţa sa armată, nu înseamnă că tot bugetul armatei americane este pentru NATO.

Ce însă important, e ca fiecare ţară să investească în propria apărare, iar armatele aliate să deţină, împreună, o forţă militară puternică.

3. Păi şi bazele americane din Europa?

Bazele americane din UE nu sunt proprietatea NATO. Ele sunt baze americane finanţate în comun de SUA şi de ţara care le găzduieşte, în funcţie de acordul dintre cele două ţări, aşa cum se întâmplă şi în Coreea de Sud, Japonia etc.

Spre exemplu, în Germania bazele au fost construite cu banii americanilor, după WW2, însă Germania oferă azi miliarde de euro în fiecare an pentru a suporta o bună parte din costurile bazelor, din extinderi, costuri de întreţinere. România construieşte baza de la Kogălniceanu cu banii noştri, din taxe şi impozite, aproximativ 2.5 miliarde de euro, plus infrastructura din jurul bazei. Polonia a oferit terenul, infrastructura şi a suportat o mare parte a costurilor de construcţii. Deci, de la caz la caz. Dar nu sunt construite şi operate exclusiv cu banii americanilor.

4. Trump nu poate scoate SUA din NATO decât dacă 2/3 din Congresul American votează asta (lege adoptată după primul mandat al lui Trump). Dar chiar şi aşa, tot nu ar fi simplu. Există proceduri şi etape intermediare de validare.

În acelaşi timp, Constituţia SUA nu precizează explicit cine are dreptul de a anula un astfel de tratat. Dacă ar decide Trump, fără Congres, atunci un astfel de caz ar ajunge la Curtea Supremă, pentru decizia finală.

Chiar şi aşa, SUA ar trebui să notifice NATO, conform art. 13 şi abia după 12-14 luni ar putea părăsi alianţa. Deci oricum ar fi, Trump nu poate ieşi din NATO de azi pe mâine.

Mai degrabă Trump poate scădea implicarea SUA în Europa, care deja se întâmplă, poate ceda din comanda NATO (care şi asta deja se întâmplă). Şi cam atât!

Ieşirea din NATO este aproape imposibilă şi ar avea un efect teribil pentru SUA, strategic dar şi financiar.

Astăzi, majoritatea aliaţilor i-au transmis lui Trump că refuză implicarea în războiul din Iran, pentru care nu au fost consultaţi. Şi refuzurile au venit din Europa (Franţa, Italia, Germania, UK) dar au venit şi din Canada, Japonia sau Australia.