Elan Schwartzenberg, pe lista neagră a DNA. Procurorii îl vor la "Beciul Domnesc"

Procurorii DNA au cerut arestarea în lipsă a lui Elan Schwartzenberg, cercetat pentru complicitate la dare de mită pentru că l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Avraham Morgenstern să-i dea 175.000 de euro fostului primar Radu Mazăre, în scopul facilitării câştigării unei licitaţii pentru construirea Campusului social "Henri Coandă".

În acest sens, procurorii au înaintat Tribunalului Bucureşti referatul cu propunere de arestare preventivă a lui Elan Schwartzenberg în lipsă pentru o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului.

"În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu cât şi în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).

Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăţi offshore (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amândoi.

Societatea offshore este o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein. Toate operaţiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg Emilian, în calitate de beneficiar real şi puse în executare de o altă persoană", arată procurorii DNA.

Oamenii legi consideră că în cauză este necesară luarea măsurii arestării preventive faţă de Elan Schwartzenberg având în vedere că, pe de o parte, din probele cauzei rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa şi, pe de altă parte, că inculpatul s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală.