Egiptul, ţara din lumea arabă în care femeile sunt cele mai defavorizate

(photos.com)

Egiptul a fost declarat statul din lumea arabă în care femeile sunt cele mai defavorizate, potrivit unui sondaj al Fundaţiei Thomson Reuters 2013, citat de cotidianul francez Le Monde.

La trei ani după 'primăvara arabă', Egiptul a ajuns în prima linie a celor mai 'răi elevi' din lumea arabă în ceea ce priveşte drepturile femeilor, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Fundaţia Thomson Reuters şi publicat marţi, 12 noiembrie. Ţara a fost plasată pe ultimul loc printre cele 22 de state monitorizate (21 ţări din Liga Arabă plus Siria, care a fost suspendată din organizaţie în 2011), fiind precedată de Irak, Arabia Saudită, Siria şi Yemen. Clasamentul a fost stabilit plecând de la evaluări realizate de 336 de experţi în drepturile femeilor, în baza Convenţiei Naţiunilor Unite pentru eliminarea oricăror forme de discriminare împotriva femeilor (Cedaw, semnată şi ratificată de 19 din aceste ţări).

Hărţuire sexuală, excizie, creşterea traficului uman, legi discriminatorii şi o slabă reprezentare în politică: Egiptul cumulează bile negre la toate categoriile. Insecuritatea crescută, amplificarea violenţelor şi a sentimentului islamist după prăbuşirea regimului Hosni Moubarak, la 11 februarie 2011, au fragilizat şi mai mult rolul femeilor în societatea egipteană. Elanul revoluţionar nu a fost nici el în avantajul femeilor în plan politic: dintre cei 987 de candidaţi în alegerile parlamentare din 2012, au fost alese doar nouă reprezentante ale sexului frumos.

Revoluţia egipteană a pus în lumină un fenomen îngrijorător în această ţară, privind agresiuni sexuale suferite de femei - manifestante şi jurnaliste - în Piaţa Tahrir din Cairo, timp de doi ani. Potrivit organizaţiei Human Rights Watch, 91 de femei au fost violate numai în luna iunie, în timpul manifestaţiilor împotriva preşedintelui Mohamed Morsi. Cu toate acestea, fenomenul a devenit tot mai răspândit în sânul societăţii egiptene.

Potrivit unui raport al Naţiunilor Unite, realizat în aprilie, 99,3% dintre femeile şi tinerele egiptene au fost victime ale hărţuirii sexuale, un fenomen devenit 'endemic'. 'Acest lucru nu ar urma să se schimbe, deoarece este considerat social acceptat şi nu este luat în serios', a comentat o jurnalistă egipteană pentru Fondation Thomson Reuters. La aceasta se adaugă creşterea numărului de căsătorii forţate şi a traficului uman. În plus, excizia rămâne extrem de răspândită: 27,2 milioane de femei şi tinere egiptene (91% din numărul total) au fost supuse excizării, potrivit informaţiilor Unicef.

Hărţuirea sexuală constituie o problemă majoră şi în Yemen (pe locul 18 în clasament), unde 98,9% dintre femei şi tinere au fost agresate în stradă, potrivit unui raport din 2012 al Departamentului de Stat american. Revoluţia yemenită din 2011, care a întrunit un mare număr de manifestante, a permis impunerea unei cote de 30% în ceea ce priveşte participarea femeilor la conferinţa privind dialogul naţional.

Cu toate acestea, condiţia femeii în această ţară conservatoare extrem de săracă rămâne una îngrijorătoare, în special în ceea ce priveşte fenomenul căsătoriilor dintre copii. Potrivit Departamentului de Stat american, o pătrime dintre fetele mai mici de 15 ani sunt căsătorite, în Yemen nefiind fixată nicio limită minimă de vârstă pentru mariaj. Între altele, Human Rights Watch deplânge numărul crescut de cazuri de contacte sexuale forţate, constatat în spitale.

După invazia americană din 2003 în Irak şi doborârea regimului Saddam Hussein, drepturile femeilor au înregistrat un constant regres în această ţară. Spirala violenţelor care au marcat ultimul deceniu a afectat dublu femeile. Pe lângă riscurile legate de insecuritatea crescută, condiţia lor a cunoscut un recul în numeroase domenii. Potrivit organizaţiei Refugees International, violenţa domestică şi prostituţia au crescut în această ţară. 'Violenţa fizică şi verbală în direcţia femeilor a devenit monedă curentă şi face deja parte din cultura socială', estimează Shatha Al-Obosi, fost deputat şi militant al drepturilor omului.

Sutele de mii de femei care au migrat în interiorul Irakului sau în afara frontierelor sunt cu atât mai vulnerabile traficului uman şi violenţelor sexuale, atenţionează Înaltul Comitet al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR). În aceeaşi situaţie se află azi şi majoritatea femeilor şi tinerelor din Siria, obligate să migreze - din cauza războiului civil care face ravagii deja de trei ani - în tabere instalate în ţară sau în afara frontierelor. Violenţele sexuale, traficul uman, căsătoriile forţate şi absenţa oricărei responsabilităţi în timpul maternităţii jalonează parcursul acestor refugiate, care numără astăzi peste un milion, potrivit UNHCR.

Însă femeile siriene sunt de asemenea ţinte directe ale acestui război. 'Femeile din Siria sunt arme în acest război. Ele sunt subiecte ale răpirilor şi violurilor comise de partizani ai regimului şi altor grupuri. Regimul politic foloseşte acest fenomen pentru a zădărnici manifestaţiile paşnice', comentează activista Sabiha Khalil. Potrivit Departamentului de Stat american, Reţeaua siriană a drepturilor omului a semnalat peste 4.000 de cazuri de viol şi de mutilări sexuale la adresa femeilor şi tinerelor, dintre care 700 au survenit în închisori. Între altele, luarea sub control a anumitor teritorii, în special în nordul ţării, de către grupuri rebele islamiste extremiste este însoţită de restricţii privind drepturile femeilor.

În Libia (locul 9 în clasament), insecuritatea şi supremaţia miliţiilor armate au de asemenea un impact direct asupra drepturilor femeilor, care sunt victime ale răpirilor, extorcărilor de recompense şi arestărilor arbitrare. Reprezentarea politică a femeilor - 33 au fost alese în 2012 din totalul celor 200 de membri ai Adunării Naţionale - nu a avut drept consecinţă înscrierea drepturilor femeilor în legislaţie. Violenţele domestice rămân o problemă majoră în această ţară. 'Femeile se simt în insecuritate din cauza lipsei de protecţie socială în faţa soţilor abuzivi', a declarat o militantă libiană. Circa 99% dintre femeile care au formulat plângeri împotriva cazurilor de abuzuri domestice le-au retras ulterior, constată un responsabil judiciar libian.

Totuşi, într-o ţară în care condiţia femeilor este adesea denunţată, experţii au constatat unele progrese: Arabia Saudită a pus în aplicare reforme pentru a creşte oportunităţile de angajare şi reprezentarea publică a femeilor. În ianuarie, 30 de femei au fost alese în Consiliul Shoura (care ţine loc de parlament, însă fără a avea puteri legislative sau bugetare). Dreptul la vot al femeilor în alegeri ar urma să intre în vigoare în 2015. În 2012, femeile saudite şi-au dobândit dreptul de a munci în categorii de muncă specifice.

Aflat pe locul 20 în clasament, regatul saudit rămâne singura ţară din lume în care femeile nu sunt autorizate să conducă. Ele trebuie să obţină acordul tutorelui lor masculin pentru a se căsători, călători, studia, a-şi deschide un cont bancar şi uneori pentru a avea acces la sistemul de sănătate. 'Sistemul tutorelui masculin tratează femeile ca pe nişte minore şi le pune la cheremul machiştilor', comentează o jurnalistă saudită.