Efectul noilor taxe impuse de Guvern: 50 de miliarde în plus de la contribuabil, în buzunarele Guvernului [expert]

Marcel Ciolacu (Epoch Times Romania)
Andrei Pricopie
09.09.2024

Economia scârţie din toate încheieturile şi situaţia nu arată deloc bine. Cât despre mişcarea Guvernului Ciolacu privind amnistia fiscală, încasările vor fi subţiri în realitate, până în 6 miliarde de lei, în condiţiile în care gaura bugetară este uriaşă, a apreciat, într-o emisiune Prima News, avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe Publice.

Jurnalist: Cu măsurile astea privind amnistia fiscală, care credeţi că va fi economia, "saving-ul" pe care guvernul l-ar putea obţine de acum şi până la finalul anului?

Gabriel Biriş: Nu e vorba de o economie, e vorba de nişte încasări subţiri. Nu cred că va trece de 6 miliarde de lei, care înseamnă circa 1 miliard şi un pic de euro, adică mai nimic în contextul...

Până la urmă, cred că ar trebui totuşi să nu ne mai minţim aşa cu seninătate. Anul trecut, ţineţi minte că premierul şi ministrul de Finanţe au venit şi au spus că au un plan să reducă cheltuielile bugetare şi că vor fi şi creşteri de taxe, şi au crescut aproape toate taxele. Am avut şi la TVA eliminări de cote reduse, şi accize noi, şi impozitul minim pe cifra de afaceri, impozitul pe dividende a crescut de la 5 la 8, impozitele pe salarii au crescut, că s-au mai eliminat din facilităţi şi tichetele de masă au fost incluse şi în baza de calcul a CASS-ului, deci s-au mărit toate. Şi s-a văzut asta.

Pe primele şapte luni, execuţia bugetară arată că încasările din impozite, taxe şi contribuţii au fost cu 50 de miliarde mai mari decât anul trecut pe şapte luni. Cea mai mare parte din această creştere vine din creşterea taxelor şi o parte din inflaţie, care şi ea e taxare. Deci 50 de miliarde în plus de la contribuabili. Ar fi trebuit să dăm minus 50 de miliarde cel puţin la cheltuieli. Ele au fost plus 90 de miliarde.

Deci nu numai că n-au scăzut, dar pentru fiecare leu colectat în plus, aproape cu 2 lei au crescut cheltuielile, ceea ce nu e deloc serios, şi cea mai mare parte din creşterea acestor cheltuieli nu sunt cu investiţiile, sunt din creşterea costurilor fixe, adică salarii la bugetari şi pensii.

Jurnalist: Aţi văzut că predicatul guvernului este următorul - Da, avem deficit mare, pentru că dacă vă veţi uita, veţi vedea, aţi adus dumneavoastră vorba de investiţii, că investiţiile au crescut cu mult peste ce era obişnuită ţara asta să dea.

Gabriel Biriş: Da, dar au crescut cu mult mai puţin. Au crescut că acum trebuie să fim cinstiţi şi să recunoaştem că şantierele duduie. Dar nici jumătate din creşterea de bani la investiţii nu este creşterea cheltuielilor. Deci mai puţin de jumătate din cele 90 de miliarde pot fi justificate prin creşterea investiţiilor.

Ceea ce este scandalos. Adică, cu alte cuvinte, vedem că noi, la nivel de creştere economică, am scăzut puternic, s-a contractat. Adică suntem pe plus, dar este unul anemic, în contextul în care creşterea consumului, care e o parte importantă a PIB-ului, a fost uriaşă, a fost cea mai mare din UE. Asta înseamnă că economia scârţâie. Iar atunci când economia scârţâie, nu vii ca guvern să frustrezi pe cei care funcţionează corect, îşi plătesc impozitele, îşi plătesc contribuţiile, îşi declară totul. Păi, în momentul de faţă, cea mai mare parte a măsurilor din RO e-Factura, RO e-TVA şi mai ales RO e-Transport se traduc prin creşterea amenzilor aplicate de antifraudă, de ANAF, către contribuabili care îşi declară veniturile. Doar pentru erori de formă. Deci nu pentru cei care fac evaziune, că ăia sunt nederanjaţi de domnul Boloş. Absolut nederanjaţi.

Jurnalist: S-a dus ANAF-ul şi către cetăţeni de felul ăsta, dar mai degrabă pare aşa o mişcare de imagine făcută să le arate oamenilor că, uite, domnule, ne preocupăm şi hoţii dintre noi sunt dovediţi.

Gabriel Biriş: Eu repet ce am spus în 2010, când au început aşa unele măsuri - din 2010 sunt acum 14 ani de zile. Mai ţineţi minte, după criza Lehman Brothers, cu FMI-ul, au apărut nişte măsuri, nişte legi împotriva evaziunilor. La vremea respectivă am spus şi repet acum ce se întâmplă. Este un joc de gleznă. Adică ne facem că facem, ca să arătăm la Bruxelles şi la FMI că facem ceva. Dar, în realitate, avem grijă să nu facem nimic. Jocul de gleznă înseamnă că te faci că alergi, dar tu stai pe loc. Şi de atunci, la TVA a rămas tot peste 33%, 36% din TVA-ul care, teoretic, ar trebui colectat.

Jurnalist: Undeva la 9 miliarde de euro pe an sunt colectaţi.

Gabriel Biriş: Or, în acest context, i-am atras atenţia şi domnului Boloş, că ştiţi cum e, noi am mai văzut filmul ăsta şi în 2010, mai puţin, dar mai ales în 2014-2015, când s-a făcut antifraudă, când cu formularul 088, se anulau coduri de TVA pentru te miri ce, când contribuabili corecţi erau trimişi în penal pentru că furnizorul furnizorului furnizorului de la care a cumpărat el ar fi furat TVA, când mii de firme au fost puse în faliment în numele luptei împotriva evaziunii. Am văzut filmul ăsta.

Acum vedem RO e-TVA, care este o imensă nenorocire, nu numai pentru contribuabili, dar şi pentru ANAF, pentru că îi ţine pe oamenii ăia ocupaţi cu nimic. De ce vrea domnul Boloş să ştie ce cumpărăm noi din online? Că în RO e-TVA se raportează doar facturile de utilităţi - de parcă acolo ar fi evaziune, la utilităţi - şi facturile din online, unde nu e evaziune, că dacă îţi dă factură înseamnă că a colectat TVA-ul. Cu toate astea, domnul Boloş vrea să ştie şi ce cumpărăm de la magazinele online româneşti. Ca să ne facă să nu mai cumpărăm de la magazinele online româneşti, să cumpărăm de la chinezi sau de la americani.

Jurnalist: Şi au apărut multe. Sunt multe de corectat. Aveţi dreptate.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor