Economist: Corecţia bugetară va veni dinspre absorbţia de fonduri UE. Cu bani mai mulţi în buget, politicienii ar putea pune beţe în roate reformelor

Profesorul de economie Cristian Păun a atras atenţia miercuri, într-o analiză a execuţiei bugetare pe 2025, că, deşi există o creştere a veniturilor la bugetul de stat, aceasta nu a venit din fiscalitate, ci din încasările taxelor şi impozitelor majorate şi din cauza inflaţiei.

Pe de altă parte, specialistul în economie arată că creşterea veniturilor nefiscale din absorbţia fondurilor europene este semnificativă: aproape 80% mai multe fonduri europene anul trecut faţă de acum doi ani. Practic, salvarea bugetului în anul acesta a venit de la Dragoş Pîslaru, mai puţin de la ANAF.

Redăm mai jos analiza intitulată „Execuţia bugetară pe 2025 şi ce arată ea”:

Partea 1: Veniturile la bugetul de stat

Pornesc discuţia de la rata inflaţiei care a fost pe anul 2025 de 9,7% (pe estimările disponibile în acest moment). Asta înseamnă că orice sumă în plus în lei la venituri care este sub această dinamică înseamnă venituri în realitate mai mici şi orice dinamică mai mare de rata inflaţiei înseamnă venituri în realitate mai mari. Diferenţa dintre nominal şi real, o chestiune simplă în orice analiză.

M-au interesat următoarele categorii de venituri:

- Veniturile totale

- Veniturile fiscale

- Veniturile fiscale pe principalele taxe

- Veniturile nefiscale totale (nu ce calculează MFP)

- Încasările din fonduri europene, ca parte a veniturilor fiscale.

Concluzia mea:

1. Există o creştere a veniturilor totale de 15% nominal şi de vreo 5% real, pe care putem să o catalogăm ca pe o performanţă firavă, cu o economie în spate a cărei valoare adăugată a crescut pe nominal cu 8.19%, real nu cred că suntem pe plus dacă inflaţia este spre 10% (sigur, ne putem salva cu deflatorul PIB, o măsură alternativă la inflaţie).

2. Această creştere a veniturilor totale nu a venit din fiscalitate. Creşterea veniturilor fiscale abia dacă a depăşit uşor rata inflaţiei, ceea ce înseamnă că încasările de taxe la bugetul de stat au venit preponderent din inflaţie (generată şi de majorarea taxelor, evident) şi mai puţin ca efect al unei mai bune încasări la buget ca urmare a digitalizării, a eforturilor ANAF sau ca urmare a unor victorii răsunătoare contra evazioniştilor şi a contrabandiştilor. Dinamica modestă a veniturilor fiscale arată că taxele mărite s-au încasat preponderent de la aceiaşi care plăteau şi înainte taxele cu rigurozitate.

3. Între veniturile fiscale, cele mai mari creşteri peste rata inflaţiei au taxe cu pondere mică, spre foarte mică (impozit pe profit, impozit pe venituri şi salarii, impozite pe proprietate). Impozitele importante (TVA, accize, impozitele pe bunuri şi servicii) au avut o dinamică apropiată de rata inflaţiei sau chiar sub rata inflaţiei (accizele sau impozitele pe bunuri şi servicii) semn clar al contracţiei consumului şi producţiei şi semn clar al evaziunii şi contrabandei în creştere.

4. O bună parte din plusul de venituri la bugetul de stat a venit nu ca o performanţă a ANAF, ci ca o performanţă a Ministerului Fondurilor Europene. Creşterea veniturilor nefiscale din absorbţia fondurilor europene este semnificativă: aproape 80% mai multe fonduri europene anul trecut faţă de acum doi ani. Practic, salvarea bugetului în anul acesta a venit de la Dragoş Pîslaru, mai puţin de la ANAF. Cei de la fonduri europene au reuşit să absoarbă în anul trecut aproape dublu faţă de anul 2024. Iar suma în plus este aproape jumătate din plusul de veniturit totale la bugetul de stat. Nu este de ici, de colea.

Concluzia este clară:

- Creşterea de taxe a fost şi rămâne prociclică;

- Încă odată s-a dovedit că majorarea taxelor nu dezvoltă România, mută doar nişte resurse preponderent din sectorul privat înspre un sector public supra-dimensionat, resursofag, obez, anacronic şi nereformat;

- Majorarea taxelor, dublată de un permanent scandal legat de reforme, este extrem de păguboasă pentru cei aflaţi la guvernare, decontată nedrept de PM şi de partidul din spatele lui;

- Amânarea reformelor va dilua semnificativ în anii următori această victorie extrem de firavă, aparentă în bună măsură. Corecţia bugetară din 2025 şi 2026 (mai ales) va veni dinspre absorbţia de fonduri europene, dacă performanţa se va menţine şi anul acesta. Cu bani mai mulţi în buget (temporar), politicienii vor fi tentaţi să pună beţe în roate şi mai mult reformelor, să se opună şi mai vocal modernizării României, redimensionării aparatului administrativ la noul context economic şi financiar.

- ANAF încă nu a dovedit că face faţă cu adevărat aşteptărilor pe care noi toţi le avem de la această instituţie. Se mişcă greoi, se ia de zonele din economie pe care ştie cum şi ştie că le poate jupui. De cei care trebuie, nu se ia. Cu o economie care nu înfloreşte, chiar se contractă, presiunea va fi şi mai mare. Anul acesta ANAF va avea de dus bătălii mai dificile ca anul trecut. Mai ales că evaziunea şi contrabanda înfloresc atunci când măreşti taxe.

În final, nu pot să spun decât un singur lucru: majorarea taxelor nu este despre modernizarea României, nu este despre reformarea României!