E&Y: Creditele neperformante şi cerinţele de reglementare pun sub presiune băncile din Zona Euro

Băncile şi asigurătorii din Zona Euro se vor confrunta cu încă un an dificil, deşi previziunile economice pentru Zona Euro în 2013 arată un progres lent şi dureros către stabilitate, se arată în raportul Ernst & Young Eurozone Financial Services Forecast 2013 (EEFSF).

Potrivit raportului, diviziunea între nord şi sud se va accentua în acest an, în timp ce previziunile privind creditele pe pieţele din nord anticipează o uşoară creştere, estimările pentru pieţele din sud fiind sumbre. Băncile se vor confrunta în continuare cu o creştere a creditelor neperformante şi cu presiuni continue din partea organismelor de reglementare.

”Previziunile privind creditele neperformante s-au înrăutăţit din nou, pe fondul unei deteriorări peste aşteptări a calităţii creditelor în Zona Euro. Potrivit estimărilor, creditele neperformante au ajuns la 6,8% în 2012 şi vor atinge 7,6% în 2013, un nivel record pentru Zona Euro (cu 1% peste previziunile anterioare)”, se spune în raport.

Potrivit analiştilor Ernst&Young, băncile au parcurs două treimi din procesul de dezintermediere şi se estimează o continuare a diminuării portofoliului de credite cu 132 miliarde de euro în 2013. Media raportului între credite şi depozite va scădea, potrivit estimărilor, de la 124% în 2006, înainte de criză, până la 111% la sfârşitul anului 2012. Acest proces nu s-a încheiat, iar raportul ar urma să scadă până la 104% în 2016. În consecinţă, portofoliile de credite rămân sub presiune.

După scăderi semnificative în 2011 şi 2012, se estimează că împrumuturile către consumatori vor înregistra din nou o uşoară scădere, de 1,2%, în Zona Euro, iar indicele preţurilor de consum ar urma să crească cu 1,9%. Potrivit previziunilor, creditele de consum vor începe să crească în 2014, cu 1,5%, pe fondul revenirii economiei la o creştere lentă.

Previziunile pentru 2013 pe segmentul creditării afacerilor arată o creştere de 1-2,5% în Franţa, Germania şi Oalnda şi o scădere de 0,5% în Italia şi de 4% în Spania. Cu toate acestea, atunci când se compară cifrele pe o perioadă de doi ani (cifrele din 2011 cu previziunile pentru 2013) se observă o adâncire a decalajului dintre nord şi sud. Astfel, pentru perioada 2011-2013, creditarea în Franţa va fi crescut cu 18 miliarde euro, în Germania cu 72 de miliarde euro iar în Olanda cu 28 de miliarde euro, în timp ce creditarea în Italia va fi scăzut cu 43 de miliarde euro iar în Spania cu 100 de miliarde euro în aceeaşi perioadă de timp.

Randamentul scăzut al investiţiilor combinat cu o creştere de business afectată de recesiune echivalează cu un profit în scădere şi în 2012 pentru asigurători. Astfel, se prognozează o scădere de 5% a profiturilor şi o scădere cumulată de 12% pentru perioada 2011-2013.

Se estimează ca rata şomajului să ajungă la 20 de milioane la sfârşitul acestui an iar poliţele de asigurări de viaţă vor avea de suferit ca urmare a scăderii contribuţiilor la fondurile de pensii. Piaţa asigurărilor non-viaţă continuă să resimtă impactul generat de scăderea poliţelor încheiate de consumatori, care îşi reduc tot mai mult cheltuielile. Un exemplu ar fi scăderea estimată la 5% a înregistrărilor de maşini în acest an, totalizând un declin de 15% pe doi ani. Prin urmare, se prognozează că segmentul primelor non-viaţă se va menţine la o creştere de sub 2%, ceea ce este cu mult sub media istorică de creştere de 6,2%.

În medie, fondurile de pensii au aproximativ 3,3% din active investite în infrastructură şi se prognozează ca acestea să crească până la cel puţin 5% până în 2016.

“Investitorii caută să-şi asigure randamente predictibile pe termen lung; ei caută să se asigure împotriva inflaţiei într-un mediu cu rată slabă a dobânzii şi se străduiesc tot mai mult să-şi diversifice portofoliile. Există doar puţine clase de active care să îndeplinească aceste criterii, prin urmare ne aşteptăm ca investiţiile în infrastructură să crească, atâta vreme cât investitorii sunt mai puţin precauţi în privinţa acţiunilor”, a declarat Marie Diron, senior economic adviser în cadrul EEFSF.