Duel la ONU între Rusia şi Occident privind alegerile separatiştilor din estul Ucrainei

La reuniunea Consiliului de Securitate al ONU de marţi, naţiunile europene şi SUA au susţinut că alegerile planificate în regiunile separatiste ucrainene, care sunt susţinute de Kremlin, sunt ilegale. Astfel, Moscova a rămas izolată în această problemă.

Autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei au programat alegeri pentru ziua de 11 noiembrie. Rusia şi cele două regiuni separatiste susţin că votul este necesar după uciderea în 31 august a liderului separatist din Doneţk, Alexander Zaharcenko, precizează Deutsche Welle.

Înaintea întâlnirii Consiliului de Securitate (CSONU), opt puteri europene au declarat că alegerile vor fi “ilegale” şi merg în direcţie opusă angajamentelor făcute în baza acordului de pace de la Minsk din 2015.

Într-o declaraţia comună publicată, Marea Britanie, Franţa, Polonia, Olanda şi Suedia - membre ale consiliului - au cerut separatiştilor să renunţe să organizeze alegeri.

De asemenea, în declaraţie se face apel ca Rusia să îşi folosească influenţa considerabilă pentru a opri desfăşurarea aşa-ziselor alegeri.

Italia, care a deţinut în 2017 un loc rotativ în cel mai înalt organism al ONU, precum şi Belgia şi Germania, care va avea un loc în CSONU începând cu luna ianuarie, au semnat la rândul lor declaraţia comună.

Acordul de pace de la Minsk din 2015, care a fost adoptat unanim de Consiliul de Securitate la acea vreme, a ajuta la reducerea violenţelor însă “a fost înregistrat doar un mic progres în discuţiile pentru oprirea luptelor”, a declarat Rosemary DiCarlo, şefa afacerilor politice la ONU.

“Conflictul din estul Ucrainei, aflat acum în cel de-al cincilea an, rămâne o ameninţare activă la pacea şi securitatea internaţionale”, a precizat ea, adăugând că au loc încălcări permanente ale regimului de încetare a focului.

Potrivit acordului de la Minsk, care a fost încheiat între Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania, orice scrutin trebuie să aibă loc în conformitate cu legea ucraineană şi trebuie să fie monitorizat de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

DiCarlo a afirmat că toate deciziile electorale “luate în afara cadrului constituţional şi legal al Ucrainei vor fi incompatibile cu acordul de la Minsk”.

Vice-ambasadorul american Jonathan Cohen a acuzat Rusia că organizează “alegeri false”, încălcând acordul de la Minsk, cu scopul de a consolida regiunile separatiste.

“Ambele entităţi sunt inseparabile de grupurile armate ilegale ce sunt controlate de Moscova”, a declarat el.

Ambasadorul rus Vassili Nebenzia a susţinut că alegerile nu cad sub jurisdicţia acordului de la Minsk deoarece au loc la nivel municipal şi că “sabotarea de către Kiev a angajamentelor sale politice” a făcut ca acest vot să fie necesar.

Există necesitatea “umplerii golului de putere” lăsat de uciderea liderului separatist din Doneţk, a mai precizat ambasadorul rus.

Moscova şi separatiştii pro-ruşi acuză Kievul de orchestrarea asasinării lui Zaharcenko printr-o bombă detonată într-o cafenea din Doneţk. Ucraina a susţinut că atacul cu bombă a avut legătură cu luptele interne dintre separatişti şi cu dorinţa Moscovei de a exercita un control mai mare asupra enclavei separatiste.

Peste 10.300 de persoane au fost ucise în conflictul izbucnit în aprilie 2014 - la o lună după ce Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea - între trupele guvernamentale ucrainene şi separatiştii susţinuţi de Rusia. În plus, ca urmare a conflictului, 3,4 milioane de oameni au avut nevoie de ajutoare umanitare şi 1,5 milioane de persoane s-au refugiat în alte zone din ţară. Pentru anexarea Crimeei şi pentru rolul avut în conflictul separatist din estul Ucrainei, UE şi SUA au impus sancţiuni economice Moscovei.