Dronele Ucrainei, frânate de SpaceX? Zelenski suspectează o decizie politică, nu o problemă tehnică

Volodimir Zelenski a acuzat compania SpaceX că nu spune adevărul în legătură cu restricţiile impuse sistemului de sateliţi ucrainean Starshield, afirmând că decizia de a impune limite de viteză pare a fi mai degrabă „politică” decât „tehnică”.

Vineri, preşedintele Ucrainei a declarat că restricţiile care afectează dronele ucrainene sunt în vigoare de cinci zile. Acestea nu mai pot zbura cu viteze mai mari de 161 km/h, a spus el, iar conexiunile la viteze mai mari se pierd.

Ca urmare, dronele ruseşti Shahed cu propulsie cu reacţie care se apropiau nu mai puteau fi interceptate. De asemenea, atacurile ucrainene de rază medie împotriva ţintelor militare din teritoriul ocupat de Rusia au fost grav afectate, a spus el potrivit The Guardian.

Zelenski a declarat că a solicitat conducerii militare să abordeze această problemă cu compania SpaceX a lui Elon Musk, precum şi cu Pentagonul şi Departamentul de Stat al SUA.

Nu a existat „nicio explicaţie clară” cu privire la motivul pentru care operaţiunile Ucrainei erau limitate. El a spus că SpaceX a comunicat Kievului că „nu există restricţii”. Afirmaţia, a sugerat Zelenski, era falsă, problemele fiind detectate pe „întreaga linie de front”.

„Au avut loc discuţii cu compania la nivel instituţional. Ministerul Apărării a discutat cu SpaceX. Aceştia au răspuns: «Nu impunem nicio restricţie». Ei susţin că este vorba de o problemă tehnică. Noi nu credem că acesta este cazul”, a spus Zelenski.

El a adăugat: „Întrebarea nu este dacă îi credem sau nu. S-ar putea să mai fie necesare unele verificări suplimentare. Dar, în fiecare zi, testăm acest lucru din diferite perspective. În fiecare zi, primim aceeaşi confirmare. Aşadar, acestea nu sunt cazuri izolate; sunt răspândite pe scară largă.”

Ucraina suspectează că încetinirea este o tactică deliberată a SUA, menită să exercite presiune asupra lui Zelenski pentru a face concesii preşedintelui rus, Vladimir Putin. Aceasta vine în urma unei probleme similare de luna trecută şi a coincis cu discuţiile mediate de SUA de săptămâna trecută de la Abu Dhabi, la care au participat reprezentanţi ucraineni şi ruşi.

Kremlinul insistă ca Ucraina să renunţe la întreaga regiune estică a Donbasului.

Însă Zelenski a exclus categoric cedarea altor teritorii „teroriştilor” ruşi. El a dezvăluit, de asemenea, că negociatorii americani, ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, şi dezvoltatorul imobiliar Steve Witkoff, au întrebat dacă Ucraina ar fi dispusă să renunţe la Donbas în schimbul aderării la NATO sau al unor garanţii de securitate similare celor oferite de NATO.

Detaliile propunerii erau vagi, a spus Zelenski. Acestea nu păreau să implice prezenţa pe teren a trupelor americane de menţinere a păcii, a adăugat el. El a afirmat că războiul s-ar putea încheia doar printr-un acord de încetare a focului, însoţit de garanţii de securitate semnificative, susţinute de partenerii occidentali.

Zelenski a respins, de asemenea, o ofertă a lui Putin privind o „misiune umanitară” în oraşul Kostiantînivka din estul ţării, calificând-o drept o manevră. Rusia a solicitat un armistiţiu de cinci zile, după modelul unei încetări a focului de luna trecută din oraşul Oleşki, ocupat de ruşi, de unde au fost evacuaţi civilii.

„Este o mişcare absolut primitivă. Putin vrea pur şi simplu să părăsim Kostiantînivka, pentru ca ei să poată intra şi să ocupe astfel întregul oraş”, a spus Zelenski.

El a afirmat că civilii au părăsit deja zona, pe măsură ce luptele aprige, stradă cu stradă, continuau, cu pierderi uriaşe din partea ruşilor.

Zelenski a spus că a propus repetarea armistiţiului de la Oleşki în satele şi oraşele din apropiere, ocupate de ruşi, din sudul Ucrainei, de-a lungul râului Dnipro. Putin a respins această propunere. Adevăratul său obiectiv era să anexeze Kostiantînivka şi oraşele-garnizoană ucrainene Sloviansk şi Kramatorsk, a afirmat Zelenski.

De asemenea, el a calificat drept „îngrijorătoare” încercările Rusiei de a discuta despre arhitectura de securitate a Europei – un subiect abordat săptămâna trecută de administraţia Trump. Kremlinul a cerut ca NATO să revină la configuraţia sa dinainte de 1997, înainte ca ţările din Europa de Est, inclusiv statele baltice, să adere la alianţă.

Putin a formulat această cerere pentru prima dată în 2021, în perioada premergătoare invaziei sale pe scară largă asupra Ucrainei. Reapariţia acesteia după aproape cinci ani de război pe scară largă, a spus Zelenski, a fost un semnal alarmant, indicativ al unei gândiri imperiale.

„Dorinţa lui Putin de a schimba graniţele în Europa este un fapt. Nu putem întoarce totul cu susul în jos”, a spus Zelenski.

Preşedintele Ucrainei a declarat că discuţiile sale recente cu liderii europeni, care s-au întâlnit la Dublin, au adus rezultate concrete. Printre acestea s-au numărat angajamentele Danemarcei de a furniza muniţie pentru avioanele F-16 – folosite pentru doborârea dronelor ruseşti –, precum şi pachete de sprijin energetic pentru Kiev şi alte oraşe.

Rusia „mizează totul” pe campania sa de iarnă, a adăugat el. În ultimele luni, Moscova şi-a intensificat atacurile asupra oraşelor ucrainene, în încercarea de a-i determina pe civili să capituleze. Congresul SUA ar putea exercita presiuni asupra lui Putin pentru a reduce tensiunile prin adoptarea de legi privind sancţiunile şi furnizarea de arme Ucrainei, a spus Zelenski.

Sâmbătă seara, Kushner a declarat că SUA se concentrează pe facilitarea unui dialog direct între Rusia şi ţările europene cu privire la războiul din Ucraina, în urma întâlnirilor care au avut loc săptămâna aceasta între Washington, Moscova şi Kiev.