Dreapta xenofobă olandeză, avantajată de criza economică

Geert Wilders, liderul dreptei xenofobe olandeze, se plasează în fruntea celor care critică guvernul pentru starea precară a finanţelor. Deşi liberalii şi social-democraţii au împreună 79 de mandate - dintr-un total de 150 mandate în Parlament - guvernul olandez nu are majoritate în Senat. În situaţia actuală, cu o ţară în recesiune şi în afara listei primilor cinci cei mai competitivi din lume, cabinetul are probleme pentru a aproba legile, scrie miercuri ziarul El Pais.

Cifra şomajului este greu de digerat într-o ţară care a fost implacabilă în acest domeniu cu partenerii săi comunitari. Şi totuşi Olanda are 'o infrastructură sanitară fantastică, servicii publice excelente şi pieţe eficiente', potrivit Forumului Economic Mondial. Şi este vecină cu Germania, locomotiva economică a Europei. Pe plan intern însă, pare supusă ciclului populist, care o urmăreşte în ultimii ani. Criticile primite de ambele părţi ale spectrului parlamentar i-au dat din nou avânt lui Geert Wilders, preşedintele Partidului Libertăţii.

Dacă ar avea loc mâine alegeri legislative, sondajele creditează partidul lui Wilders cu 33 de mandate. În prezent are doar 15, dar retorica sa a devenit mai ascuţită ca oricând. El i-a cerut premierului Mark Rutte 'să plece' şi a glumit chiar asupra capacităţii sale de a înţelege realitatea economică, subliniind ironic că şi-a obţinut 'diploma la Ibn Ghaldoun', o şcoală musulmană care a fost închisă din cauza proastei gestionări.

Expresiile pe care le foloseşte Wilders îi aduc mulţi adepţi, chiar dacă sunt de conjunctură. Mai ales acum, când ideea că guvernul îi lasă neprotejaţi pe cetăţeni în faţa crizei prinde tot mai mult la public. Lupta sa împotriva imigraţiei musulmane nu s-a schimbat, dar calul său de bătaie sunt acum românii şi bulgarii, care vor avea dreptul să-şi caute un loc de muncă în întreaga UE începând din ianuarie 2014. Opunându-se venirii lor, el a pregătit în ultimele luni terenul pentru noii ţapi ispăşitori, pe care îi consideră vinovaţi de situaţia actuală. Altfel spus, de 'o economie vitregită care va lăsa să intre o mână de muncă ieftină care va distruge piaţa internă a muncii'.

Wilders câştigă teren, dar nici ceilalţi nu rămân în urmă: Partidul Socialist şi radicalii de stânga sunt de aceeaşi părere şi au cerut la rândul lor demisia lui Rutte. Liberalii au deplâns la rândul lor că se optează pentru 'măsuri pe termen scurt, care nu regenerează economia'. Olanda are nevoie, potrivit liderului lor, Alexander Pechtold, de 'un plan structural, nu de pachete anuale de reduceri'.

În schimb Verzii cer mai multe locuri de muncă, iar democrat-creştinii, dispuşi să-i mai dea o şansă lui Rutte dacă schimbă direcţia, au decis să-şi exprime anticipat nemulţumirea: 'Olanda este bolnavul Europei, pentru că nu vrea să se reformeze', a subliniat liderul lor, Sybrand Buma.