Dosarul "Mită pentru PSD". Bunea Stancu respiră aerul libertăţii mai devreme
alte articole
Fostul baron PSD de Brăila, Bunea Stancu, a fost eliberat condiţionat după ce a executat 1 an şi 3 luni din pedeapsa de 3 ani de închisoare primită în dosarul "Mită pentru PSD", decizie luată miercuri, în mod definitiv, de judecătorii Tribunalului Vrancea.
Decizia instanţei vine după ce şi celălalt inculpat celebru din dosar, controversatul om de afaceri Ioan Niculae, a ieşit mai devreme din penitenciar.
În 2015, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Niculae la 2 ani şi şase luni de închisoare cu executare, în timp ce Gheorghe Bunea Stancu a primit 3 ani de închisoare cu executare.
Procurorii DNA l-au acuzat pe Bunea Stancu, fost preşedinte PSD Brăila, că s-a folosit de funcţia pe care o deţine în partid pentru "a obţine pentru altul bani sau foloase necuvenite", în campania electorală din 2009, când Mircea Geoană a candidat la preşedinţia României.
Sumele de bani urmau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. Potrivit DNA, aceste manevre aveau drept scop disimularea destinaţiei reale a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare la finanţarea partidelor politice.
În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi la nivelul celor SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele, au arătat procurorii în rechizitoriu.
Pe parcursul cercetărilor, procurorii au mai stabilit că din suma de un milion de euro, s-au plătit efectiv 641.730 de lei, aproximativ 150.000 de euro, folosindu-se drept paravan un contract încheiat între societatea controlată de Ioan Niculae - Interagro şi SC INSOMAR SRL deţinută de Sorin Ovidiu Vîntu. Contractul ar fi fost încheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent legală destinaţiei reale a sumelor de bani, şi anume finanţarea unui partid politic cu încălcarea dispoziţiilor legale, mai notau procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.
Reamintim că Mircea Geoană a pierdut "la mustaţă" alegerile din 2009, după ce în presă au apărut fotografii din care reieşea că l-a vizitat pe ascuns, în toiul nopţii, pe Sorin Ovidiu Vîntu, care sărăcise mii de români prin intermediul FNI.
