"Dezastrul" de la CNAS, contestat de fostul şef al instituţiei. Moldovan îi cere ministrului Rogobete să explice cifrele

Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), medicul Horaţiu Moldovan, respinge acuzaţiile lansate de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, potrivit cărora ar fi lăsat în urmă un "dezastru" financiar şi facturi neachitate în valoare de 30 de miliarde de lei.

Într-o postare publicată joi, pe Facebook, Moldovan contestă cifrele invocate de ministru şi îi solicită să prezinte documente care să demonstreze existenţa acestor datorii, susţinând că necesarul de finanţare pentru lunile următoare nu trebuie confundat cu plăţile restante.

Fostul şef al CNAS consideră că acuzaţiile privind existenţa unei crize financiare fără precedent în ultimul deceniu trebuie susţinute prin date concrete, nu prin declaraţii publice alarmiste.

„Când un om de stat vorbeşte despre 'cea mai mare criză din sănătate din ultimii 10 ani', despre facturi neplătite, despre 'greaua moştenire' şi despre incompetenţa altora, despre dezastrul lăsat de alţii, are obligaţia să explice clar cifrele. Şi are obligaţia să compare 'incompetenţa' altora cu competenţa lui, 'dezastrul' lăsat de alţii cu realizările proprii, 'necunoaşterea' altora cu propria cunoaştere”, afirmă Horaţiu Moldovan.

Acesta subliniază că trebuie făcută o distincţie clară între obligaţiile de plată ajunse la scadenţă şi fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor viitoare.

„Diferenţa este simplă: banii de care ai nevoie pentru cheltuielile din lunile următoare nu sunt acelaşi lucru cu facturile pe care trebuia deja să le plăteşti. Iar o factură pentru care termenul de plată nu a expirat nu este o restanţă”, explică fostul preşedinte al CNAS.

"Restanţele CNAS au fost eliminate în 2025"

Pentru a contrazice afirmaţiile ministrului Sănătăţii, Horaţiu Moldovan invocă datele din raportul de mandat al conducerii CNAS, potrivit cărora situaţia financiară a instituţiei s-ar fi îmbunătăţit semnificativ în perioada în care el s-a aflat la conducerea acesteia.

Astfel, la sfârşitul anului 2024, CNAS înregistra restanţe de 1,4 miliarde de lei pentru servicii medicale şi medicamente, la care se adăugau peste 4 miliarde de lei reprezentând plăţi restante pentru concedii medicale, unele cu întârzieri de doi sau trei ani.

Potrivit fostului şef al instituţiei, aceste restanţe au fost eliminate până la sfârşitul anului 2025, iar la finalul lunii septembrie 2026 situaţia ar fi rămas neschimbată.

Moldovan mai arată că, în 2025, CNAS a efectuat plăţi în valoare de 84,4 miliarde de lei, cu 14,83% mai mult decât în anul precedent, tendinţa de creştere continuând şi în 2026.

„În 2025, CNAS a făcut plăţi de 84,4 miliarde de lei, cu 14,83% mai mult decât în 2024. Iar trendul crescător a continuat pe tot parcursul anului 2026. Incompetenţă? Dezastru? Tăieri?”, se întreabă retoric fostul preşedinte al CNAS.

CNAS ar fi cerut 11,22 miliarde de lei în plus, nu 30 de miliarde

Un alt argument prezentat de Horaţiu Moldovan priveşte diferenţa dintre bugetul solicitat iniţial de CNAS pentru anul 2026 şi suma aprobată de Parlament.

Potrivit acestuia, instituţia a propus un buget de 97,08 miliarde de lei, însă cheltuielile aprobate au fost de numai 82,79 miliarde de lei.

Ulterior, după identificarea unor economii prin eficientizarea cheltuielilor, CNAS a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei, dintre care 6,45 miliarde de lei pentru sănătate şi 4,77 miliarde de lei pentru concedii medicale.

Fostul preşedinte al instituţiei insistă că această sumă reprezintă necesarul de finanţare pentru asigurarea plăţilor până la sfârşitul anului, nu valoarea unor facturi neachitate.

„Aceasta este suma cerută în plus pentru acoperirea cheltuielilor necesare ca la finalul anului 2026 plăţile să fie la zi, atât pe domeniul sănătate cât şi la concedii medicale. Nu înseamnă că reprezintă plăţi întârziate. Iar 11 miliarde de lei nu sunt 30!”, precizează Moldovan.

Problema concediilor medicale

În ceea ce priveşte plata concediilor medicale, fostul şef al CNAS admite că există în continuare întârzieri, dar consideră că situaţia nu poate fi calificată drept un dezastru, în condiţiile în care ar fi fost înregistrate progrese faţă de sfârşitul anului 2024.

Potrivit acestuia, în aproape toate judeţele, plăţile concediilor medicale au ajuns la un termen uniform de 11 luni.

Moldovan recunoaşte că problema persistă, însă susţine că rezolvarea ei revine actualilor responsabili din sistemul de sănătate.

„Da, această problemă este acum în sarcina altor oameni de stat, care trebuie să găsească soluţii în birouri, în şedinţe de lucru, cu mandatul pe care îl au acum (din nou) la dispoziţie. Oamenii de stat găsesc soluţii, nu se plâng, nu panichează pacienţii!”, transmite fostul preşedinte al CNAS.

Acesta atrage atenţia şi asupra faptului că Ministerul Sănătăţii şi CNAS sunt instituţii cu bugete şi responsabilităţi distincte, care nu ar trebui confundate atunci când sunt prezentate public date despre finanţarea sistemului sanitar.

Moldovan îi cere lui Rogobete să explice

În finalul mesajului, fostul preşedinte al CNAS îi solicită ministrului Alexandru Rogobete să clarifice modul în care a fost calculată suma de 30 de miliarde de lei şi să precizeze ce parte din aceasta reprezintă efectiv facturi restante.

„Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit şi cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total?”, întreabă Moldovan.

Mai mult, acesta cere dovezi şi pentru eventualele acuzaţii potrivit cărora anumite facturi ar fi fost ascunse pentru a prezenta un deficit bugetar mai mic decât cel real.

„Iar dacă se afirmă că au fost ascunse facturi pentru ca deficitul bugetar să pară mai mic, trebuie arătat despre ce facturi este vorba (eventual şi publicarea acestora, că sunt cheltuieli publice), cine le-a ascuns şi ce documente dovedesc acest lucru”, subliniază fostul şef al CNAS.

Horaţiu Moldovan îşi încheie mesajul cu un nou atac la adresa celor care, în opinia sa, folosesc situaţia financiară a sistemului sanitar pentru a obţine avantaje politice.

„O asemenea acuzaţie se susţine cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu ţin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate la nesfârşit... Pacienţii au nevoie de tratamente şi de adevăr. Frica lor nu trebuie folosită ca instrument de mărire politică”, a conchis fostul şef al CNAS.