Deşi oferă agenţilor peruci ieftine, CIA cheltuieşte sume mari pentru a recruta informatori străini

Scandalul de spionaj care l-a implicat pe diplomatul american Ryan Fogle - prins de autorităţile ruse la Moscova, purtând o perucă blondă - dezvăluie unele aspecte interesante ale relaţiilor dintre SUA şi Rusia, informează The Moscow Times.

În primul rând, Fogle ar fi oferit unui ofiţer al Serviciului Federal de Securitate (FSB) suma de 100.000 de dolari pentru prima întâlnire şi 1 milion de dolari pe an, plus bonusuri, în cazul în care acesta ar fi fost de acord să ofere informaţii clasificate ale SUA. Suma - comentează publicaţia britanică - este cu mult mai mare decât cea oferită informatorilor în trecut. Prin comparaţie, KGB-ul şi FSB-ul i-au plătit cârtiţei CIA, Aldrich Ames - care a oferit serviciilor ruseşti informaţii mai clasificate decât au oferit, probabil, orice alţi trădători din cadrul CIA înaintea sa - modesta sumă de 4,6 milioane de dolari pentru perioada 1985-1994. Informaţiile furnizate de Ames au permis autorităţilor sovietice să demonteze o mare parte din reţeaua de informaţii a CIA în Rusia.

Şi cu toate acestea, Fogle i-ar fi oferit unui ofiţer neidentificat din cadrul serviciilor secrete ruse, responsabil pentru Caucazul de Nord, de două ori suma oferită de Uniunea Sovietică lui Ames în perioada de vârf a Războiului Rece - sumă care rămâne imensă chiar şi ajustată la inflaţie.

În mod tradiţional, serviciile de informaţii au fost destul de zgârcite atunci când a venit vorba de a-şi plăti agenţii şi informatorii din teren. Or, deşi serviciile de informaţii din SUA au beneficiat de un buget oficial generos de 53,1 de miliarde de dolari în 2010 (care nu include costul operaţiunilor legate de război), majoritatea banilor au fost cheltuiţi pe bunuri militare, cum ar fi sateliţi, supercomputere şi sisteme de interceptare radio. În aceste condiţii, chiar şi un informator deosebit de valoros ca fostul ministru de externe irakian Naji Sabri, care a cooperat cu CIA cu ani înaintea invaziei americane din Irak, în 2003, a fost răsplătit doar cu 100.000 de dolari pentru eforturile sale.

Potrivit The Moscow Times, cazul Fogle arată disponibilitatea recentă a CIA de a cheltui sume mari de bani pe recrutarea de agenţi străini şi de a-şi asuma riscuri serioase. De asemenea, ea indică dificultatea Agenţiei de a obţine informaţiile clasificate atât de necesare din surse externe.

În cel mai recent caz de acest fel, un agent CIA a încercat să recruteze un ofiţer de informaţii rus la Moscova, însă a eşuat, ceea ce a condus la expulzarea agentului SUA în luna ianuarie. Între timp, FSB - care a constatat o creştere a activităţii serviciilor secrete americane la Moscova începând din 2011 - a avertizat şeful CIA local să îşi diminueze activitatea în capitala Rusiei. Cu toate acestea, atunci când Washingtonul a refuzat să se conformeze şi a continuat activitatea de recrutare, Moscova a decis să dea o palmă demonstrativ Statelor Unite, provocând un scandal în care arestarea şi expulzarea lui Fogle au fost prezentate la televiziunea naţională.

Actul final al scandalului a venit însă după arestarea lui Fogle, atunci când agenţia de presă Interfax a publicat un interviu cu un reprezentant al FSB care a dezvăluit identitatea şefului CIA de la Moscova şi numele agentului CIA expulzat în ianuarie. Potrivit The Moscow Times, dezvăluirea celor două nume a fost o lovitură sub centură urâtă dată SUA, în condiţiile în care spionii ale căror nume şi chipuri au fost dezvăluite nu mai pot opera din momentul respectiv în nicio ţară din lume.

Serviciile de informaţii din aproape fiecare ţară sunt extensii ale politicii externe. Dacă agenţii lor oferă sume mari de bani potenţialilor informatori chiar şi după ce încercările anterioare s-au terminat prost, acest lucru trebuie să reflecte politica oficială a agenţiei lor. Din acest motiv, este foarte posibil ca în curând să asităm la o nouă dinamică în relaţiile americano-ruse, susţine ziarul rus de limbă engleză.