Deputat PNL denunţă un presupus "plan amplu secret" PSD-AUR, în trei etape, de "capturare totală a puterii" pănă în 2028
Deputatul Alexandru Muraru, vicepreşedinte PNL şi lider al filialei Iaşi, a prezentat luni, pe Facebook, cum ar arăta un presupus „plan amplu secret”, în trei etape, al Alianţei PSD-AUR până în 2028, care, în final, urmăreşte „capturarea totală a puterii”.
Potrivit liderului PNL „surse politice specifice convergente, discuţii de culise, informaţii transmise în PSD şi AUR în ultimele două săptămâni, conturează şi dezvăluie calendarul, etapele şi obiectivele unui plan amplu PSD-AUR pentru preluarea tuturor instituţiilor în următorii 3 ani”.
Redăm în continuare postarea liderului PNL:
Planul a început să fie discutat după consumarea alegerilor pentru Primăria Capitalei şi definitivat în ultimele trei săptămâni, înainte de consultarea regizată în PSD pe 20 aprilie. Deşi doar Sorin Grindeanu, Marian Neacşu, Claudiu Manda, respectiv George Simion şi Petrişor Puiu au lucrat la etape, mulţi baroni PSD vor accepta pe parcurs planul pe măsură ce vor înţelege dimensiunea şi obiectivele. Este reconfigurarea profundă a direcţiei României.
Moţiunea de cenzură PSD–AUR nu trebuie citită ca un simplu instrument parlamentar, ci ca actul fondator al unui proiect politic comun, cu obiectiv strategic explicit: unificarea electoratelor „suveranist” şi „etatist”, blocarea reformelor structurale şi recâştigarea controlului asupra întregului aparat de stat. Textul moţiunii de cenzură este, în sine, un indicator relevant al acestei direcţii. Discursul este construit pe un registru naţionalist primar, încărcat de resentiment social şi de o retorică intervenţionistă agresivă, care contrazice flagrant principiile economiei de piaţă şi ale liberalismului democratic.
Moţiunea este primul pas care pregăteşte terenul pentru normalizarea treptată a uneui agende iliberale în care controlul politic asupra economiei şi asupra instituţiilor devine acceptabil pentru un segment tot mai larg al electoratului. „Paradigma Dragnea”, primul model suveranist-populist-etatist este programat să revină consolidat: caracterizat prin clientelism agresiv, capturarea instituţiilor şi o abordare economică orientată spre distribuirea discreţionară a resurselor.
Este, în esenţă, primul pas într-un traseu etapizat care vizează anul 2028 ca moment de captură totală a puterii politice. PSD a înţeles luni că prezenţa sa într-o majoritate pro-europeană îi va diminua şansele existenţiale atât timp cât AUR a transferat deja cea mai mare parte a electoratului PSD şi că va trece curând la transferul primarilor şi a activelor electorale.
Singura şansă a PSD să conserve ce mai are este formalizarea etapizată a relaţiei cu AUR. Liderii, laboratoarele şi consultanţii au avut aceeaşi concluzie: altfel nu se poate. Identificarea politicii partidului cu un pachet substanţial de reforme, de reducere a cheltuielilor, de asanare a economiei şi a administraţiei va duce la prăbuşirea iremediabilă a partidului-stat.
Motto-ul enunţat implicit – „orice drum începe cu primul pas” (Marian Neacşu) – capătă aici o semnificaţie concretă: moţiunea marchează începutul unui proces de acomodare, coordopnare şi integrare progresivă între două forţe care, deşi diferite ca stil, sunt profund compatibile ca obiective: conservarea status quo-ului economic şi blocarea reformelor sistemice.
Etapa I (2026 - mijlocul lui 2027): Instalarea şi normalizarea colaborării
Prima etapă vizează instalarea unui guvern minooritar PSD, fie condus de un premier politic, fie de un tehnocrat, susţinut tacit de AUR din opoziţie. Această formulă este esenţială pentru a evita costurile politice ale unei alianţe explicite, dar permite în acelaşi timp coordonarea deciziilor strategice.
Argumentul central al acestei etape este compatibilitatea electorală: electoratul PSD şi cel AUR au zone largi de intersecţie care merg spre populism-extremism– suveranism difuz, retorică şi conspiraţii anti-UE, antiglobaliste, reflexe etatiste şi paternaliste, o respingere comună a reformelor structurale. În această perioadă, discursul public va fi calibrat în jurul unei teme unificatoare: „recuperarea controlului asupra statului din mâine forţelor externe” - o naraţiune care reambalează vechi teme naţionaliste într-o formă adaptată contextului actual.
În plan instituţional, AUR va intra treptat în mecanismul guvernării „cu luminile stinse”: fără ministere, dar cu acces la eşaloanele 2 şi 3 ale administraţiei - agenţii, autorităţi, funcţii de subsecretar de stat şi poziţii deconcentrate în teritoriu. Această distribuţie permite construirea unei infrastructuri de putere fără expunere politică directă.
Simultan, are loc acomodarea reţelelor politice şi administrative. Actori cu experienţă din vechiul sistem – precum cupluri de tip Neacşu–Peiu – funcţionează ca punţi între cele două formaţiuni, facilitând integrarea mecanismelor de influenţă şi a circuitelor de decizie. În subtext, miza este una existenţială pentru aceste reţele: reformele de tip Bolojan ameninţă direct accesul la rresuse şi la mecanismele de distribuţie clientelară. Alianţa devine astfel nu doar oportună, ci necesară pentru supravieţuirea sistemului.
Etapa II (mijlocul lui 2027 - începutul lui 2028): Formalizarea şi ofensiva instituţională
A doua etapă marchează trecerea de la cooperare tacită la alinierea politică explicită. Instalarea unui guvern PSD-AUR consolidat, cu miniştrii AUR în cabinet, cu demararea proiectului politci pentru 2028.
Această etapă este urmată probabil de primele tensiuni instituţionale majore cu şeful statului. Preşedintele va fi, inevitabil, ţinta unor atacuri şi a repoziţionărilor politice pentru 2028, într-un context marcat de pasivitatea sa instituţională, de precedentul periculos al anului 2027 (formalizarea alianţei guvernamentale PSD-AUR) şi de slăbirea mecanismelor de apărare constituţională, pe care şeful statului le confirmă aproape cu fiecare criză sau situaţie politică pe cazare este chemat sa o arbitreze.În acest punct, PSD–AUR identifică o oportunitate strategică: posibilitatea de a prelua şi funcţia prezidenţială, condiţie esenţială pentru controlul complet al statului.
Orizontul anului 2028 devine astfel ţinta unui „blitzkrieg politic” în care toate resursele sunt mobilizate pentru a domina simultan alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.Un element-cheie al acestei etape este reconfigurarea echilibrului politic la Curtea Constituţională, prin schimbarea a trei judecători la termen (iunie 2028). Această mutaţie, aparent tehnică, creează premisele unei „furtuni perfecte”: validarea unor decizii controversate şi blocarea eventualelor contra-ofensive instituţionale.
Are loc acum obişnuirea electoratului cu ideea că o colaborare între cele două formaţiuni nu doar că este posibilă, ci chiar necesară, 2028 devine politic şi electoral o consecinţă firească. În paralel, asistăm la o compatibilizare sau o fuziune de factor între structurile PSD şi AUR de la centru până în teritoriu. Reţelele administrative, aparatul de partid şi pârghiile locale de influenţă sunt sincronizate pentru a opera ca un singur organism politic în perspectiva anului electoral.
Etapa III (2028): Momentul decisiv - suspendarea, alegeri şi capturarea totală a puterii
Ultima etapă este una de maximă intensitate politică şi socială. În scenariul conturat, suspendarea Preşedintelui devine instrumentul central pentru declanşarea unei secvenţe electorale sincronizate: referendum de demitere, alegeri locale şi parlamentare organizate concomitent sau în proximitate. Următorul pas logic este propulsarea unui candidat cu profil radical către funcţia prezidenţială în 2028.
Argumentul PSD este unul pragmatic şi testat: „valul” alegerilor locale - susţinut de o reţea extinsă de primari şi preşedinţi de consilii judeţene – poate fi transformat într-un avantaj decisiv la nivel naţional. Candidaţi comuni PSD-AUR, liste comune. Cu aproximativ 1.700 de primari şi o majoritate semnificativă la nivel judeţean, alianţa PSD–AUR mizează pe o mobilizare masivă care să depăşească pragul de 50%+1 din voturi. PSD va reuşi astfel să stopeze hemoragia de primari beneficiind de un electorat consolidat în rural, în urbanul mijlociu şi mic.
În acest context, controlul asupra CCR devine determinant pentru validarea întregului proces. Rezultatul urmărit este clar: o majoritate constituţională stabilă, capabilă să guverneze fără constrângeri şi fără riscul de a coabita cu un preşedinte pro-european.
Costurile externe vor fi enorme (economice, diplomatice, de percepţie geopolitică) dar vor fi iniţial neglijate si apoi ignorate complet – precum o eventuală suspendare a PSD din familia social-democrată europeană – si vor fi considerate secundare în raport cu miza internă. Modelul Viktor Orban este, implicit, un precedent: izolarea externă este acceptabilă dacă puterea internă este consolidată.
Acest calendar nu indică o colaborare tactică, ci articularea deliberată a unui bloc politic cu ambiţii hegemonice. Moţiunea de cenzură este doar declanşatorul unui proces mai amplu, care vizează reconfigurarea profundă a statului român, prin convergenţa unor curente aparent diferite, dar unite de aceeaşi ostilitate faţă de reformă şi de aceeaşi logică a concentrării puterii.În acest cadru, anul 2028 nu este doar un orizont electoral, ci punctul de inflexiune al unui proiect sistemic.
Dacă este dus la capăt, el nu produce doar o alternanţă la guvernare, ci o schimbare de paradigmă – cu efecte de durată asupra direcţiei şi echilibrului instituţional al României. Va fi practic cea mai amplă după 20 de ani de la aderarea României la UE confirmând o frână in calea modernizării si a democratizării ţării pentru mulţi ani înainte.
