Declic îi cere lui Nicuşor Dan să clarifice declaraţiile consilierului Radu Burnete: Coincid cu retorica suveranistă

Echipa Declic şi mai mulţi activişti ai campaniei „Salvaţi Roşia Montană” solicită preşedintelui Nicuşor Dan, printr-o scrisoare deschisă transmisă vineri, să clarifice declaraţiile consilierului prezidenţial pe probleme economice Radu Burnete făcute după prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, desfăşurată la Washington în perioada 3-6 februarie.

„Articolul recent al domnului consilier prezidenţial Radu Burnete 'America are nevoie de aliaţi cu economii reziliente la presiuni geopolitice. România este unul dintre ei' promovează deschis o agendă pro minerit şi o 'reformă' a legislaţiei care ar transforma statul într-un instrument de facilitare a intereselor companiilor extractive. Această poziţionare contrazice frontal principiile pe care v-aţi construit credibilitatea publică şi pentru care aţi primit încrederea a sute de mii de cetăţeni, inclusiv pe a noastră”, au atras atenţia semnatarii scrisorii.

Activiştii au subliniat că sunt dintre cei care au stat ani la rând în stradă pentru Roşia Montană, care au apărat comunităţi locale în instanţă, care au strâns bani din donaţii mici şi au ţinut piept unor companii cu bugete de zeci de milioane.

„Mulţi dintre noi v-au susţinut public şi politic tocmai pentru că aţi fost de partea cetăţenilor în aceste bătălii. Cu atât mai greu ne este să ne vedem puşi în situaţia de a vă solicita explicaţii elementare legate de direcţia asumată de un consilier din echipa dumneavoastră”, au adăugat ei.

Echipa declic şi activiştii „Salvaţi Roşia Montană” cer ca Nicuşor Dan să clarifice dacă Radu Burnete a făcut acea vizită în SUA, dar şi declaraţiile controversate, în calitate de reprezentant al Cabinetului prezidenţial sau ca purtător de mesaj al mediului de business.

„Cetăţenii care v-au votat pentru a opri abuzurile urbanistice şi distrugerea patrimoniului au dreptul să ştie cine, de fapt, stabileşte priorităţile de politică publică în jurul dumneavoastră”, au punctat autorii scrisorii.

Ei spun că au remarcat cu îngrijorare că argumentele promovate de Burnete coincid aproape integral cu retorica suveranistă a exploatării „cu orice preţ”, promovată în ultimii ani de Călin Georgescu, George Simion şi Diana Şoşoacă.

„Este exact tipul de discurs care a produs teamă şi opoziţie masivă în societate, pentru că reduce posibilitatea de dezvoltare a comunităţilor rurale la o singură soluţie, extracţia rapidă de resurse, ignoră complet costurile sociale sau de mediu şi desconsideră propriile planuri de dezvoltare ale antreprenorilor locali. Pentru mulţi dintre noi, este greu de înţeles cum aceleaşi idei ajung să fie reluate, cu aceleaşi argumente, din interiorul unei echipe care ar trebui să reprezinte o alternativă la acest tip de politică”, au declarat semnatarii scrisorii.

Activiştii prezintă argumente concrete ca motive de îngrijorare:

„România exportă concentrat de cupru. Face acest lucru pe piaţa liberă, iar cumpărătorul final este China. Experienţa ultimelor decenii arată acelaşi model economic: minereul pleacă, la fel şi profiturile, iar statul şi contribuabilii rămân cu iazuri de decantare, ape contaminate şi obligaţii de ecologizare care durează generaţii.

Consilierul dumneavoastră susţine că 'toate resursele României sunt şi vor fi exploatate respectând legislaţia şi suveranitatea noastră'. Or, proiectul minier Rovina poate avansa doar prin exproprierea celor care deţin terenuri pe amprenta viitoarei mine.

La Rovina, Declic deţine deja proprietăţi în puncte cheie ale proiectului minier. Unele au fost donate de localnici care au vrut să-şi apere localitatea. Altele au fost cumpărate cu bani strânşi de la mii de membri ai comunităţii noastre, ca garanţie că proiectul nu se va face. Sunt terenuri dobândite prin solidaritate civică şi prin efort colectiv.”

Semnatarii scrisorii doresc să ştie explicit dacă, în viziunea preşedintelui Dan, inclusiv aceste proprietăţi ar putea fi expropriate pentru a face loc unei exploatări miniere private, „aşa cum pare să-şi dorească consilierul dvs”.

„O astfel de interpretare a 'utilităţii publice' ar anula în practică dreptul constituţional la proprietate şi ar transforma statul într-un intermediar al intereselor corporatiste. Ne întrebăm de ce nu ar beneficia de aceste înlesniri inclusiv rechinii imobiliari sau alţi 'actori economici'”, au punctat semnatarii scrisorii.

În încheiere, reprezentanţii societăţii civile îi cer lui Nicuşor Dan o poziţie fermă care să lămurească fără echivoc dacă aceste direcţii reflectă sau nu viziunea preşedintelui pentru politica actuală.

Semnatarii scrisorii

Echipa Declic alături de activişti ai campaniei „Salvaţi Roşia Montană” şi localnici din Apuseni:
Stephanie Roth, Goldman Environmental Prize pentru campania „Salvaţi Roşia Montană”
Echipa Adoptă o Casă de la Roşia Montană
Adriana Maucher, preşedinte, Asociaţia pentru protejarea Munţilor Apuseni – Rovina
Viorica Bold, preşedinte, Asociaţia Ecou Rovina Bucureşci
Mihai Goţiu, jurnalist, autorul cărţii ”Afacerea Roşia Montană”
Constantin Zainea, preşedinte, Asociaţia Peisajul Cultural Roşia Montana
Sorin Jurcă, localnic din Roşia Montană
Gabriel Berenscky, localnic din Roşia Montană
Sonia şi Denis Memet, proprietari la Săcărâmb, afectaţi de proiectul minier Certej
Andreea Duminicioiu, voluntar în Campania Salvaţi Roşia Montană
Petri Adrian, Asociaţia Roşia Montană în Patrimoniul Mondial
Tică Darie, localnic din Roşia Montană
Cristina Ioana Lazăr, voluntar în Campania Salvaţi Roşia Montană începând cu 2012
Simona Bărboi, proprietari la Săcărâmb, afectaţi de proiectul minier Certej

Reamintim că Radu Burnete, consilierul prezidenţial pe probleme economice, a afirmat, după prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, desfăşurată la Washington în perioada 3-6 februarie, că America are nevoie de „aliaţi cu economii reziliente la presiuni geopolitice”, iar România „este unul dintre ei”.

Radu Burnete anunţa că trei din cele 47 de proiecte strategice selectate de Comisia Europeană sunt din România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara). Detalii aici