De-abia a luat naştere şi pactul bugetar european este deja ameninţat

Irlanda a anunţat organizarea unui referendum pentru ratificarea noului tratat fiscal european, în timp ce Berlinul continuă să se opună majorării fondului de ajutorare, aşa cum cere Washingtonul şi FMI-ul. Aceste două decizii ameninţă succesul summitului UE de joi şi vineri, scrie Le Figaro în ediţia de marţi.

Planul de redresare a monedei euro riscă să nu se concretizeze. Surpriza a venit de la Dublin, când premierul Enda Kenny a anunţat marţi după-amiază că se va organiza un referendum cu privire la noul pact bugetar care are ca scop să pună capăt crizei supraîndatorării în zona euro.

Electoratul irlandez este foarte preocupat ca independenţa să nu-i fie afectată. Dublinul a fost în centrul atenţiei în două rânduri în procesul de construcţie europeană: cu ocazia consultărilor populare privind ratificarea Tratatului de la Nisa (2001) şi a celui de la Lisabona (2008), când irlandezii s-au opus. A treia consultare hotărâtă marţi arată că există un curent de contestare a noii discipline bugetare colective, care se limita până acum la Marea Britanie şi la Cehia.

Decizia Berlinului, primul creditor al UE, era mai puţin imprevizibilă. Germanii s-au săturat să plătească pentru alţii, iar Angela Merkel se confruntă cu mari dificultăţi chiar în cadrul coaliţiei ca să convingă că Europa şi moneda ei trebuie să fie puse înaintea intereselor pe termen scurt ale contribuabililor.

Al doilea plan de sprijinire a Atenei şi împrumuturile în valoare de 130 de miliarde de euro au depăşit luni un obstacol major, au fost aprobate de Bundestag (camera inferioară a Parlamentului german). Dar acest lucru nu înseamnă că salvarea Greciei, care figurează în calendarul european de doi ani de zile, este garantată: FMI va contribui din nou atunci când va creşte şi fondul european de ajutorare, iar Cancelaria continuă să se opună acestui efort.

Rezervele germanilor şi ale irlandezilor ameninţă succesul summitului european de joi şi vineri. Liderii europeni vor aborda la Bruxelles două dosare: Grecia şi resursele renumitului 'zid de protecţie' european.

Dacă irlandezii vor spune 'nu', pactul se va aplica totuşi celorlalte şaisprezece ţări din zona euro, conturând astfel un nou perimetru într-o Europă cu mai multe viteze.

Irlandezii au păreri împărţite. Sensibili la încălcarea suveranităţii lor, ei nu apreciază deloc armonizarea fiscală impusă prin pact de Paris şi Berlin. Dar dacă resping pactul, nu vor mai beneficia de fondurile de ajutorare la care Dublin a trebuit să apeleze în 2010, după Atena. 'La urma urmei, va fi un vot pentru stabilitatea economică şi relansare', asigura marţi Enda Kenny.

Pe de altă parte, partenerii Germaniei sunt siguri că, la sfârşitul lui martie, cancelarul se va pronunţa în favoarea majorării cu 500 - 750 de miliarde a fondului european de salvare. Potrivit unui înalt demnitar, 'Angela Merkel face întotdeauna alegerea potrivită pentru euro'.