Curtea de Apel Bucureşti menţine decizia de rejudecare a cazului Rarinca

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au menţinut miercuri decizia de rejudecare a dosarului în care Mariana Rarinca este acuzată că a şantajat-o pe şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu.
Curtea de Apel Bucureşti (Epoch Times România)
Loredana Diacu
02.09.2015

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au menţinut miercuri decizia de rejudecare a dosarului în care Mariana Rarinca este acuzată că a şantajat-o pe şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, relatează Agerpres.

Reamintim că Mariana Rarinca a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, fiind acuzată că a şantajat-o pe şefa ÎCCJ, Livia Stanciu. Potrivit procurorilor, în perioada august/septembrie 2013 - 3 iunie 2014, Rarinca a ameninţat-o pe Livia Stanciu cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru aceasta şi pentru soţul ei.

După şase luni de arest preventiv, Rarinca a fost achitată, prin decizie definitivă, de Curtea de Apel Bucureşti, decizie urmată de un uriaş scandal mediatic, după ce preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-a folosit de această achitare pentru a îi cere preşedintelui Iohannis să le înlăture din funcţie, prin demisie sau demitere, pe şefele DNA şi ÎCCJ, pe care le-a acuzat că au trimis-o la închisoare, cu rea credinţă pe Mariana Rarinca.

Pe 29 mai 2015, DNA a făcut o contestaţie în anulare la Curtea de Apel Bucureşti împotriva hotărârii luate de magistraţii Risantea Găgescu şi Damian Dolache prin care Rarinca a fost achitată definitiv. Procurorii DNA au susţinut că judecătoarea Risantea Găgescu s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate, existând o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea sa ar fi putut fi afectată.

În urmă cu un an, Risantea Găgescu ar fi candidat pentru un post la Curtea Supremă însă a fost respinsă de comisia din care făcea parte şi Livia Stanciu, cu care de altfel a avut şi o divergenţă în cadrul acelui interviu. Cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, au susţinut procurorii.

În acest sens, procurorii anticorupţie au adus mai multe argumente, unul dintre acestea fiind schimbul de replici, din 16 mai 2013, cu ocazia şedinţei publice a plenului CSM, între şefa ÎCCJ, membru de drept al Consiliului, şi Risantea Găgescu, care a candidat pentru funcţia de judecător la Secţia penală a Instanţei Supreme, ataşând transcrierea şi înregistrarea audio-video a interviului.

Marina Rarinca a atacat decizia CAB, contestaţia sa fiind respinsă astăzi, ca inadmisibilă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor