Cazul Rarinca explodează. Specialiştii: "Instanţa de apel care a pronunţat achitarea NU a respectat Procedura Penală"

Mariana Rarinca ar fi fost achitatムde instanţa Curţii de Apel Bucureşti, formată din judecătorii Risantea Găgescu şi Damian Dolache, fără respectarea noului Cod de Procedură Penală, susţin specialiştii consultaţi de România Liberă.
Ondine Gherguţ, primind premiul pentru curaj de la însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, 11 aprilie 2014 (Ambasada SUA)
Andrei Pricopie
23.06.2015

Mariana Rarinca ar fi fost achitatムde instanţa Curţii de Apel Bucureşti, formată din judecătorii Risantea Găgescu şi Damian Dolache, fără respectarea noului Cod de Procedură Penală, susţin specialiştii consultaţi de România Liberă.

Cei doi judecători ar fi redactat motivarea achitării invocând critici raportate doar la (ne)legalitatea urmăririi penale, care ar intra în atribuţiile Camerei Preliminare, ce decide dacă procurorii, în instrumentarea dosarului, au respectat legea penală şi drepturile inculpatului. Ei riscă declanşarea unei acţiuni disciplinare şi sancţiuni ale CSM.

Instanţa de fond a Tribunalului Bucureşti a condamnat-o la trei ani cu suspendare, iar instanţa Curţii de Apel a achitat-o. Arestarea, urmată la final de achitare, a declanşat un scandal public.

Motivarea judecătorilor de apel Risantea Găgescu şi Damian Dolache, care au pronunţat achitarea, a fost catalogată de unii specialişti consultaţi de România Liberă ca "halucinantă", "bizară" sau "neprofesionistă" deoarece NU ar respecta Codul de Procedură Penală.

Neştiinţă de carte sau răzbunare pe DNA sau Livia Stanciu?

În mod bizar, spun unii specialiştii în Drept Procesual Penal, instanţa de apel, compusă din judecătorii Găgescu şi Dolache, a decis achitarea DOAR prin criticarea rechizitoriului de trimitere în judecată, a modulului în care s-a făcut urmărirea penală, a legalităţii administrării probelor, proceduri care intră în sarcina Camerei Preliminare. Alţii au fost mai radicali şi au catalogat motivarea ca fiind "halucinantă" sau "neprofesionistă".

Acest mod de motivare a unei decizii judecătoreşti definitive, bazată doar pe critici la adresa urmăririi penale ( atribut al Camerei Preliminare) s-ar putea interpreta fie ca neştiinţă de carte, fie ca rea intenţie rezultată din relaţii de duşmănie fie cu instituţia DNA, care a făcut probaţiunea şi a trimis dosarul în judecată, fie faţă de reclamant, Livia Doina Stanciu, preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, membru CSM, spun specialiştii.

În presă şi în mediul virtual s-au vehiculat informaţii potrivit cărora judecătorul Damian Dolache ar fi rudă cu o persoană condamnată în baza unui rechizitoriu DNA, iar judecătoarea Găgescu NU ar fi promovat la Înalta Curte deoarece Livia Stanciu, preşedinte al Înaltei Curţi şi membru CSM, i-ar fi pus întrebări dificile la interviul de promovare din faţa membrilor CSM.

Citiţi continuarea analizei realizate de jurnalistele Ana Mitu şi Ondine Gherguţ pe România Liberă

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor