Curtea Constituţională răspunde la atacurile iniţiate pentru desfiinţarea instituţiei

Judecătorii Curţii Constituţionale, reuniţi în plen la data de 3 iulie 2012, au luat act de atacurile virulente pe care Guvernul, alte autorităţi publice, precum şi unele mijloace de informare în masă le-au declanşat la adresa Curţii Constituţionale, culminând cu tot felul de soluţii pentru desfiinţarea acestei instituţii, se precizează într-un comunicat de presă remis redacţiei The Epoch Times. Ca urmare, judecatorii CCR au decis să facă următoarele precizări pentru toate autorităţile publice prevăzute în Titlul III al Constituţiei – Parlament, Preşedintele României, Guvernul României, Administraţia publică centrală, Administraţia publică locală, Autoritatea judecătorească – precum şi pentru toţi cetăţenii României:

În conformitate cu prevederile art.142 alineatul (1) din Legea fundamentală, Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.

În cei 20 de ani de la constituire, Curtea Constituţională şi-a exercitat cu toată responsabilitatea atribuţiile stabilite prin Constituţie, activitatea ei fiind apreciată atât de forţele politice şi de instituţiile juridice interne, de cetăţeni, cât şi de instituţiile similare din alte state şi de organizaţiile internaţionale.

Prin activitatea sa, Curtea Constituţională s-a manifestat ca o adevărată instanţă naţională a apărării drepturilor omului şi a instituţiilor statului, contribuind la consolidarea prestigiului ţării ca stat democratic şi de drept.

Ţinem să subliniem că, prin activitatea lor, judecătorii Curţii Constituţionale, fideli jurământului depus, au asigurat respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.

Toate atacurile din ultima perioadă echivalează cu desfiinţarea Curţii Constituţionale în componenţa actuală stabilită pe baza Constituţiei. Această măsură încalcă grav dispoziţiile art.145 din Constituţia României, în care se prevede că pe durata exercitării mandatului judecătorii sunt inamovibili – adică nu pot fi revocaţi.

Pentru garantarea imparţialităţii, Constituţia prevede reînnoirea Curţii cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, iar judecătorii să nu fie numiţi de una şi aceeaşi autoritate ci, într-o proporţie egală de câte trei judecători, de către Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României.

Ne adresăm pe această cale atât Parlamentului, cât şi Preşedintelui României să ia poziţie faţă de măsurile ce se preconizează şi prin care se încalcă în mod flagrant Constituţia, normele democratice şi principiile statului de drept, cu consecinţe grave, prin precendentul care se creează şi prin deprecierea imaginii internaţionale a ţării.

Neaparţinând niciunei puteri în stat (legislativă, executivă sau judecătorească) şi niciunui partid politic, atribuţiile Curţii sunt concretizate în deciziile şi hotărârile adoptate şi care sunt general obligatorii pentru autorităţile publice, celelalte instituţii publice, persoane juridice private şi persoane fizice. De aceea, Curtea Constituţională, în raporturile cu celelalte subiecte de drept, nu se supune decât dispoziţiilor Constituţiei României.

Având în vedere situaţia deosebit de gravă, atacurile fără precedent la adresa Curţii Contituţionale şi a judecătorilor săi, precum şi ameninţările cu revocarea lor, Curtea Constituţională a sesizat Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Conferinţa Curţilor Constituţionale din Europa, precum şi celelalte instituţii europene.

Plenul Curţii Constituţionale a României întrunit astăzi a avut următoarea componenţă: Augustin Zegrean, preşedintele Curţii; Aspazia Cojocaru; Acsinte Gaspar; Petre Lăzăroiu; Mircea-Ştefan Minea; Iulia Antoanella Motoc; Ion Predescu; Puskas Valentin Zoltan; Tudorel Toader – judecători.