Curtea Constituţională a respins sesizarea deputaţilor comunişti şi socialişti. Limba de stat a Republicii Moldova este limba română

Sintagma „limba română” rămâne în vigoare în toată legislaţia Republicii Moldova, a decis luni 11 martie, Curtea Constituţională de la Chişinău, după examinarea unei contestaţii depuse de reprezentanţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor. Cei trei deputaţi BCS au cerut verificarea constituţionalităţii deciziei de schimbare a denumirii limbii de stat din „limba moldovenească” în „limba română” în actele naţionale şi în Constituţie.

Astfel, Curtea Constituţională a declarat inadmisibilă sesizarea deputaţilor Vladimir Voronin, Zinaida Greceanîi şi Vlad Bătrîncea cu privire la Legea prin care a fost corectată denumirea limbii de stat din Republica Moldova din „moldovenească” în „română”.

„Potrivit articolului 13 din Constituţie, în lumina jurisprudenţei menţionate a Curţii Constituţionale, limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Aşadar, textul 'Limba de stat a Republicii Moldova este limba română' din acest articol a devenit parte din corpul Constituţiei ca rezultat al jurisprudenţei Curţii Constituţionale”, se arată în comunicatul de presă al Înaltei Curţi.

Mai mult decât atât, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, „Parlamentul, atunci când, prin Legea contestată a substituit denumirea formală 'limba moldovenească', în toate actele normative adoptate de Parlament, cu cuvintele 'limba română', de fapt, a executat hotărârile Curţii Constituţionale”.

Totuşi, preşedinta Curţii Constituţionale, Domnica Manole, a explicat că Parlamentul şi-a depăşit competenţa prevăzută de articolul 72 din Constituţie, astfel, a fost declarat neconstituţional articolul din Legea 52 pentru implementarea considerentelor: „Se constată desuetudinea textului funcţionând pe baza grafiei latine de la articolul 13 alineatul (1) din Constituţia Republicii Moldova şi a textului în baza grafiei latine de la articolul 6 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 173/2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria)”.

„Având în vedere faptul că actele Curţii Constituţionale nu pot fi contestate, sunt definitive şi indiferent de natura lor îşi produc efectele pe care Constituţia le conferă, Curtea a considerat vădit inadmisibilă sesizarea în partea referitoare la modificarea denumirii limbii de stat ca 'limbă română' în actele normative adoptate de Parlament”, a declarat Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă.

Amintim că Parlamentul de la Chişinău a decis, la 16 martie 2023, cu votul a 58 de deputaţi ai partidului de guvernământ, înlocuirea sintagmelor „limba moldovenească”, „limba oficială”, „limba de stat” şi „limba maternă” cu sintagma „limba română” în toată legislaţia republicii Moldova. Parlamentari din opoziţia socialistă şi comunistă au protestat afişând pancarte în apărarea limbii „moldoveneşti”.

La 22 martie, preşedinta Maia Sandu a promulgat legea prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba maternă” şi „limba noastră” sunt substituite cu „limba română” în legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.

Ulterior, deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor au cerut Curţii Constituţionale să verifice dacă schimbarea denumirii limbii de stat din „moldovenească” în „română” în Constituţia Republicii Moldova şi în alte legi este constituţională.

În contestaţia lor, deputaţii Vladimir Voronin, Zinaida Greceanîi şi Vlad Batrîncea spuneau că pentru modificarea Constituţiei, guvernarea ar fi trebuit să organizeze un referendum, iar în Parlament, această procedură cere votul a doua treimi din deputaţi, 68 din 101.

Precizăm că în 2013, fiind sesizată de Partidul Liberal, Curtea Constituţională a stabilit că limba oficială a Republicii Moldova este „limba română”, aşa cum este scris în Declaraţia de Independenţă care prevalează asupra textului Constituţiei din 1994, în care articolul 13 prevede că limba de stat este „moldovenească”.

Menţionăm că „limba moldovenească”, diferită de „limba română” a fost un concept inventat de bolşevicii români refugiaţi la Odesa în anii 1919-1920, scrisă atunci cu grafie chirilică. Astfel, „limba moldovenească” a devenit denumirea dată limbii române în Moldova sovietică, denumire folosită şi după proclamarea independenţei din 1991 în articolul 13, alineatul 1 din Constituţia Republicii Moldova, însă funcţionând în baza grafiei latine.