Cum să evitaţi riscurile legate de chimicalele din fructe şi legume

Există ceva nefiresc cu merele de la supermarket, toate identice, lucioase şi perfecte. Acelaşi lucru este valabil şi pentru restul fructelor şi legumelor ce par jucării din plastic, fără cusur, strălucitoare şi omologate. Ceva trebuie să se fi întâmplat pe drumul de la copac la magazin. În ce mod se obţin produse care par atât de nenaturale, dar care sunt capabile să reziste zile întregi în frigider ca şi cum ar fi proaspăt culese? De cât de multe chimicale este nevoie pentru a ajunge la acest rezultat? Şi este vorba de substanţe chimice bune sau periculoase? Revista L'Espresso prezintă în ultimul număr riscurile legate de ele.

'Până în anii '90, în Europa au fost autorizate aproximativ 800 de substanţe, printre care insecticide, fungicide şi erbicide, dar reglementările introduse treptat au redus numărul lor la circa 200, eliminându-le pe cele mai controversate şi făcând în aşa fel ca produsele să fie egale pentru toţi ca dozaj. Începând din 2005, a avut loc o ajustare graduală a filierelor. Rezultatul este că sub 2% din probele analizate în Italia prezintă urme de pesticide peste limitele admise. Aceste limite, pe baza prevederile europene, sunt încă foarte mici şi de o sută până la o mie de ori sub dozele care pot provoca prejudicii sănătăţii', a afirmat Daniele Spadaro, expert în tehnologia pentru controlul integrat în cadrul Facultăţii de Agronomie a Universităţii din Torino.

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat recent că în Europa situaţia stă bine. Potrivit ultimului raport anual, referitor la 2009, conformarea la reglementările UE continuă sa crească şi 97,4% din cele peste 68.000 de probe analizate pentru mai mult de 800 de substanţe se încadrează în limitele admise, cu o creştere de un punct procentual faţă de anul precedent. 61,4% din rezultatul probelor este în întregime lipsit de reziduuri măsurabile.

'Decizia de a vinde produse perfect egale este dictată de logici comerciale pe care marea distribuţie le-a exacerbat: merele trebuie să fie lucioase, portocalele mari - dar cu cât sunt mai mici cu atât este mai mare concentraţia de antioxidanţi -, iar prunele cerate', explică Mark Hrobat, agronom şi vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Directorilor Pieţelor Angro.

Regulile marketingului cer ca fructele şi legumele să fie tot mai similare produselor ideale. Dar pentru a obţine un astfel de rezultat nu este suficientă selecţia: este nevoie şi de chimie şi fizică. 'În general, tratamentele efectuate după culegere merg de la spălare la periaj şi până la eventuala adăugare de produse chimico-naturale, în măsură să protejeze produsul de atacul ciupercilor sau bacteriilor în timpul depozitării. Adesea sunt adăugate şi substanţe naturale, cum ar fi ceara sau shellacul, pentru a spori intensitatea culorii şi a dobândi un aspect lucios'', spune Hrobat.

În cazul ardeilor, de exemplu, odată ajunşi pe rafturi sunt supuşi unor reîmprospătări frecvente cu sprayuri speciale cu apă, aceasta şi pentru că, odată culeşi, nu durează de obicei mai mult de 15 de zile, ofilindu-se rapid.

Aceste tratamente aplicate în supermarketuri sunt o rutină pentru majoritatea produselor. 'Pentru a atrage cumpărătorul, supermarketurile adoptă măsuri cum ar fi utilizarea de lămpi cu luminozitate care amplifică şi scot în evidenţă culorile şi pulverizarea cu sprayuri sau umidificarea automată a rafturilor, o practică răspândită pentru a menţine hidratat produsul, chiar dacă acest lucru prezintă un risc, deoarece apa poate favoriza fenomene de degradare şi atac fungic', spune Hrobat.

Fructele şi legumele din supermarket au suferit tratamente chimice pe câmp, apoi fizice şi chimice în timpul depozitării şi din nou fizice în momentul vânzării. Din toate acestea rămân urme care nu ar trebui să constituie un pericol pentru sănătate.

'Cel mai bun sfat care se poate da este să se cumpere produsele de acolo unde există claritate cu privire la controale, fiind indicată pe etichetă. Apoi se recomandă furnizori de încredere, ţinând seama de faptul că cu cât lanţul este mai scurt cu atât sunt mai puţine tratările. În plus, consumatorul trebuie să se informeze cu privire la caracteristicile fiecărei vegetale şi să nu se aştepte la lucruri care nu există în natură: căpşunile şi cireşele durează câteva zile în timp ce portocalele şi merele câteva săptămâni', recomandă Hrobat.

''Există şi produsele ecologice, care constituie în prezent un sector important al pieţei şi care nu intră în contact cu pesticidele. Sunt apoi cele derivate din tratarea integrată, care alternează tratamentele chimice cu metodele fizice şi biologice, cum ar fi utilizarea de insecte. Din păcate, pentru astfel de produse nu există încă o uniformitate şi nici un brand european, dar prezenţa lor pe piaţă este în creştere', spune Spadaro.

Italienilor le plac foarte mult produsele gata ambalate, aşa cum arată faptul că sunt primii la nivel european după volumul vânzărilor, în detrimentul produselor proaspete care trebuie spălate.

'Orice pas care implică apa reprezintă un potenţial risc pentru dezvoltarea de microorganisme şi nu trebuie să existe rupturi ale pachetului sau vapori de apă în interior, care pot indica întreruperea lanţului frigorific în prelucrare - trebuie spălate la temperaturi apropiate de 0 grade Celsius. Conţinutul trebuie însă spălat şi consumat în termen de 48 de ore', afirmă Spadaro.