Cum controlează regimul lui Putin internetul: supraveghere, aplicaţii locale şi modele chinezo-iraniene
Profesorul Armand Goşu, expert în spaţiul ex-sovietic, a explicat, într-un podcast pentru „Comunitatea Liberală 1848”, cum internetul din Rusia a devenit un instrument de supraveghere: ruşii de rând au acces foarte limitat la informaţii independente, iar autorităţile folosesc modele inspirate din China şi Iran, platforme locale şi supraveghere digitală pentru a monitoriza şi controla comportamentul online al populaţiei.
Redăm mai jos schimbul de idei.
Jurnalist: Populaţia Rusiei cum se raportează la acest război cu Ucraina? Cât de expusă este la informaţiile din exterior?
Armand Goşu: Prea puţin.
Jurnalist: Îmi aduc aminte de o ştire din 2018 care a trecut neobservată în presa română, că, timp de o săptămână, regimul de la Moscova a făcut o probă şi a deconectat ţara de la Facebook. Asta a fost ştirea. Atât. Nimic altceva. Mie mi-a atras atenţia atunci şi m-am gândit la ce îi pregătesc ăştia, că vor să facă repetiţii, să vadă: „dom’le, tăiem ţara de exterior”.
Armand Goşu: Mai ţineţi minte discuţia cu internetul suveran? Modelul lor a fost modelul chinezesc. În China tu nu ai avut niciodată internet la liber. Tot timpul internetul în China a fost controlat de către stat. 25 de ani ai internet, 25 de ani a fost un control pe internet. În Rusia tu ai avut internetul la liber. E mult mai dificil acum, oamenii ştiu ce e Instagram, ştiu ce e Meta. În China nu prea ştiu. Sigur că o să zică: „Stai, dom’le, că sunt 100 de milioane de conturi de chinezi făcute să păcălească sistemul”. Ei oficial nu au voie să aibă conturi pe Twitter. Totuşi le au. În acelaşi timp, pentru restul populaţiei, 100 de milioane pe lângă 1 miliard şi jumătate e cam puţin în sensul ăsta. Pentru ei nu-i întâmplător.
Nu îmi mai aminteam de acest articol. Ştiam că au început mai devreme şi, într-adevăr, cred că 2018 a fost anul. În 2018 cred că a fost prima alternativă. Ei au vrut să blocheze Telegram. În 2018 a fost un scandal cu Telegram, care este făcut de un rus care a fugit atunci în străinătate şi ăştia dau interdicţie, blochează. Şi atunci era lansat şi l-au împins ceva mai mult. Era un nou soft, Tam Tam se numea, care trebuia să înlocuiască Telegramul şi n-a reuşit, n-a prins foarte bine nici ăsta. Până la urmă s-au mai liniştit. Regimul a avut alte priorităţi şi s-a pus accentul pe controlul din butoane. Lăsăm internet, mai scoatem internet.
Dar recent Putin a vizitat Sankt-Petersburg. Tot oraşul a rămas fără internet. La un oraş de milioane de locuitori le-a tăiat netul, dar la toţi. Explicaţia fiind că, din punct de vedere al securităţii, cu GPS, trebuie să tăiem internetul. Deci sunt zone ale Rusiei europene, localităţi, oraşe nu mici, unde internetul nu funcţionează de vreo şase luni. Deci le-au tăiat internetul. Unii mai au cu VPN, se forţează, mai reuşesc, dar cei mai mulţi nu mai au, s-a tăiat internetul şi controlul pe reţele, tot ce se scrie acolo.
Telegramul încă nu l-au blocat. Au blocat WhatsApp-ul, au blocat Facebook-ul, au blocat Instagram-ul. YouTube-ul l-au încetinit foarte tare. Presiuni ca lumea să meargă spre internetul rusesc. Acolo sunt lucruri puţine şi e neinteresant. Şi scandaluri cu copii, cu generaţia tânără, pentru ca ei nu mai au acces la jocurile pe computer, se plâng părinţii şi copiii. Nu prea înţeleg ei cum e cu regimul politic şi fac scandal. Dar au încercat cu MAC, să vină să-i oblige pe studenţi. Sunt obligaţi să-şi instaleze toţi Max pe telefon. Funcţionarii publici au înlocuit WhatsApp-ul cu Max.
Deci e acelaşi model de comportament al regimului cum a fost şi în China. WeChat este programul care e în China. Toată lumea l-a instalat pe telefon. Şi atunci, de acolo, tu urmăreşti orice, îţi plăteşti datoriile, îţi plăteşti parcarea. Şi în acelaşi timp te urmăresc.
Şi mai era Rubika în Iran. Rubika cred că s-a lansat chiar prin 2018. Iar istoria cu Max-ul, de fapt, urmează mai degrabă evoluţia scandalului din Iran, unde ai avut, şi ai şi Rubika, care e o reţea din asta controlată de stat. Şi, în acelaşi timp, oamenii îşi păstrează şi WhatsApp-ul şi alte reţele pe care le utilizează prin VPN, pentru că au devenit experţi în VPN, în computere şi nu există telefon pe care să nu ai două, trei VPN-uri instalate. Sau cine are bani îşi cumpără două telefoane.
Ai un telefon pentru Max, ca să te controlezi şi ai alt telefon. Problema cu Max-ul e că experţii care au lucrat în străinătate nu au găsit, cum să spun, intervenţie directă, adică o instituţie a statului să intre acolo să te identifice. Problema e că nu este criptată corespondenţa. Doi, serverele toate sunt pe mâna FSB-ului. Deci FSB-ul, cu inteligenţă artificială, ştie tot ce faci, tot ce zici, la ce te uiţi, ai dat click, "eu vă trimit ştiri din presa americană". Ştie automat, în secunda aia, că aţi dat click, pe câte minute staţi să citiţi nu ştiu ce articole.
Deci e un control pe populaţie şi tu, cu inteligenţă artificială, poţi să faci foarte uşor portretul celui care îl utilizează. Ei fac portretul şi ştii cum să-l manipulezi, la ce poţi să te aştepţi din partea lui. Deci, din punctul ăsta de vedere, controlul e destul de ţintit, ai legislaţie pe care iar o foloseşti la început cu nişte condamnări, după care ai speriat lumea – oamenii se sperie.
Jurnalist: Avem vreo posibilitate să ne dăm seama oare ce gândesc cu adevărat ruşii de rând?
Armand Goşu: Sunt nişte interviuri făcute, foarte interesante. Re-Russian e un proiect. Re-Russian e făcut din afară, dar sunt oameni sunaţi de nişte operatori care nu spun că sunt în afara Rusiei şi nu pun chestionar d-ăsta, „aveţi încredere în Putin”, ci pur si simplu au răbdare, discută vreo oră cu interlocutorii lor şi trag nişte concluzii în funcţie de context, nu din întrebări directe – mai degrabă e atitudinea subiectului.
Dar răspunsurile sunt foarte interesante aici, pentru că sunt mult mai nuanţate şi Rusia nu mai e aşa de compact susţinută. Dacă vă uitaţi, e centrul Levada, un institut de sociologie foarte serios, în general acceptat de Occident, şi rezultatele căruia sunt utilizate în diverse analize.
Ce zice Levada? Am văzut rezultatele, sunt unele pe august, sunt unele pe noiembrie. Şi acolo ce spune? Ai totuşi un 70% din populaţie care continuă să sprijine războiul. Sigur, nu cu entuziasmul de la început, când părea un galop de sănătate şi, în câteva zile, săptămâni se prăbuşeşte Ucraina.
Dar continuă să sprijine războiul. În acelaşi timp, acest 70%, oamenii ăştia nu mai acceptă toate argumentele lui Putin. Ei nu mai sprijină, de pildă, denazificarea. Nu mai sprijină demilitarizarea Ucrainei. Vor pace mai mult de jumătate, dar dacă îi întrebi: "în ce condiţii pacea aia să fie?" Spun: "în condiţiile în care Rusia păstrează teritoriile ocupate".
Dar îi întrebi dacă el ar face ceva, el vrea să evite războiul. Deci, într-un fel, societatea rusă e într-un blocaj. Oamenilor le e frică. Au început să înţeleagă că li s-a promis ceva şi li s-a livrat altceva şi se tem să tragă concluziile până la capăt şi, mai ales, nu acceptă că ei au vreo responsabilitate.
Jurnalist: Foarte importantă chestiunea asta. Eu nu ştiu limba rusă, dar urmăresc pe X nişte think-tankeri americani care ştiu şi urmăresc media rusească şi pun secvenţe din emisiunile de la posturile ruseşti şi le subtitrează acolo.
