Cum ar putea Europa să reziste unei recesiuni de iarnă [Financial Times]

E posibil ca preşedintele rus Vladimir Putin să creadă că liderii Europei s-au născut ieri. Liderul de la Kremlin a spus foarte clar că va folosi restricţiile stricte impuse livrărilor de gaze naturale ca armă economică în iarna care urmează, dar politicienii şi bancherii centrali europeni încă vorbesc despre un embargo rusesc ca despre o simplă posibilitate.

Practic, nu există nicio modalitate de a scăpa de o recesiune la nivel european, dar aceasta nu trebuie să fie nici profundă, nici prelungită. Este, de asemenea, ultima carte economică a Rusiei. Atâta timp cât Europa se asigură că economiile sale supravieţuiesc sezonului rece, şantajul Rusiei va fi eşuat. Aceasta nu îşi va revendica victoria la Kiev pe spinarea gospodăriilor tremurânde din Viena, Praga şi Berlin, potrivit unei analize din Financial Times.

Cu siguranţă, economia europeană este vulnerabilă. Având în vedere că gazoductul Nord Stream 1 funcţionează la 20% din capacitate, iar alte conducte către Europa de Est sunt ameninţate, unele ţări se confruntă cu o penurie fizică de gaze în această iarnă. Chiar şi în condiţiile în care stocurile europene de gaze sunt mai mari decât anul trecut, potrivit FMI, un embargo total asupra gazelor ruseşti ar lăsa Germania, Italia şi Austria cu 15% mai puţin decât nivelurile de consum dorite. Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria ar avea un deficit de până la 40% din consumul normal. Toate ţările europene s-ar confrunta cu o creştere a preţurilor. Deja, preţurile europene de vânzare cu ridicata ale gazelor naturale se apropie de 200 de euro pe megawatt/oră, faţă de preţurile de aproximativ 25 de euro de dinainte de criză, adică de opt ori mai mici.

Atunci când preţurile unui produs de primă necesitate importat cresc vertiginos, veniturile reale şi capacitatea gospodăriilor de a cheltui bani pe produse neesenţiale scad în mod inevitabil. Recesiunile sunt aproape imposibil de evitat. Aceasta a fost concluzia prognozei sumbre, dar realiste, a Băncii Angliei de săptămâna trecută. Aceasta va fi replicată în curând de către meteorologii oficiali din zona euro. Chiar şi Franţa, cu utilizarea sa extinsă de energie nucleară, nu va găsi o cale de scăpare, deoarece sectorul său energetic are propriile probleme de fiabilitate şi este profund integrat în economia europeană mai largă.

Coşmarul pe care Europa trebuie să îl evite este naţionalismul energetic atunci când Putin va strânge şurubul. În cazul în care comerţul transfrontalier este redus şi industria nu primeşte nicio linie de salvare, Putin îi va asmuţi pe şomerii dintr-o ţară împotriva celor care îngheaţă în alte ţări. Acest lucru i-ar întări imaginea de sine ca broker dominant al continentului, capabil să crească sau să scadă presiunea asupra Europei şi Ucrainei prin apăsarea câtorva butoane în staţiile de pompare a conductelor de gaz. Dar un astfel de rezultat sumbru nu este inevitabil. Cea mai importantă apărare este substituirea.

Deja, Germania a înlocuit o mare parte din gazul importat din Rusia cu livrări de gaze naturale lichide, livrate pe nave în Olanda sau Marea Britanie şi pompate în instalaţiile de depozitare germane. Până în decembrie, Germania va opera prima dintre cele patru unităţi de depozitare şi regazeificare a GNL pe care guvernul său le-a închiriat.

Industria europeană modifică rapid procesele de producţie pentru a înlocui gazul cu electricitate şi alţi combustibili, acolo unde este posibil, sau importă produse semifabricate din afara UE, unde accesul la gaz este abundent. De exemplu, amoniacul consumator de gaz pentru industria îngrăşămintelor nu trebuie să fie produs în Europa. Pe întreg continentul, există din ce în ce mai multe exemple concrete de industrii care acţionează pentru a reduce consumul.

În ceea ce priveşte producţia de energie electrică, cărbunele este în mod rezonabil reprimit temporar, în ciuda consecinţelor asupra mediului, iar Germania ia în sfârşit în considerare încetinirea închiderii premature a industriei nucleare. Se aşteaptă ca în Europa capacitatea de generare a energiei electrice din surse regenerabile să crească cu 15% în acest an, reducând şi mai mult dependenţa de gazul rusesc.

După înlocuire urmează solidaritatea în Europa. Modelele FMI au arătat că o mai mare partajare transfrontalieră a gazului ar putea reduce semnificativ pierderile în ţările cele mai afectate, reducând aproape la jumătate loviturile pentru economiile din Europa Centrală şi de Est, cu costuri reduse pentru cei care permit circulaţia gazului. Pe măsură ce infrastructura transfrontalieră se îmbunătăţeşte, capacitatea de a pompa gaz spre est din Europa de Vest, care are un acces mult mai bun la GNL, va elimina în viitor aproape complet efectele economice ale unui embargo asupra gazelor ruseşti.

În cele din urmă, gospodăriile trebuie să joace rolul lor. Conservarea energiei în această iarnă va fi esenţială. Acţiunile de publicitate au funcţionat în Japonia şi Alaska pentru a limita consumul de energie în faţa penuriei. Acest lucru ar fi ajutat de creşteri mari ale costului energiei pentru a da un semnal semnificativ de preţ, compensat prin plăţi forfetare pentru familiile mai sărace. Industria nu ar trebui să fie singura care să suporte greul războiului energetic al lui Putin.

Astfel de politici ar putea reduce cele mai grave efecte din această iarnă, de la pierderi de PIB de aproximativ 6% în Europa Centrală la o treime din această valoare, economia UE fiind afectată cu doar 1,8%, mult mai puţin decât în timpul crizei financiare, potrivit modelelor FMI.

Cel mai important, orice scădere a producţiei economice ar fi temporară. Odată suferită, aceasta nu ar mai persista. În fiecare iarnă, substituţia se va îmbunătăţi substanţial. Economiile occidentale avansate îşi vor arăta încă o dată rezistenţa şi flexibilitatea - de data aceasta în faţa unei încercări deliberate de a crea haos.

Pe de altă parte, susţine Financial Times, economia Rusiei ar primi o nouă lovitură puternică. Deja subminată în mod semnificativ de sancţiuni şi incapabilă să importe bunurile necesare pentru producţie, aceasta îşi va pierde în curând principalul sector de export, cel al combustibililor fosili către Europa. Pe măsură ce Europa îşi revine din recesiunea din această iarnă, economia Rusiei ar rămâne fără resurse, epuizată.