Cum ar putea bacteriile intestinale legate de forţa musculară să ajute la combaterea îmbătrânirii

Trilioanele de bacterii care trăiesc în intestinul uman sunt din ce în ce mai recunoscute ca parteneri importanţi pentru sănătatea umană. Oamenii de ştiinţă au asociat microbiomul intestinal cu numeroase aspecte ale sănătăţii, de la metabolism şi imunitate până la sănătatea mintală.
Un studiu recent sugerează că aceşti microbi ar putea influenţa şi un aspect important al condiţiei fizice – forţa musculară.
Forţa musculară este o caracteristică esenţială a sănătăţii din multe motive. Ea susţine articulaţiile şi menţine sănătatea oaselor, îmbunătăţeşte performanţa atletică şi joacă chiar un rol în sănătatea metabolică, afirmă un studiu publicat de Independent.
Forţa musculară ne ajută, de asemenea, să ne menţinem independenţa mai târziu în viaţă. Pe măsură ce muşchii slăbesc treptat odată cu înaintarea în vârstă, sarcinile zilnice devin mai dificile, iar riscul de căderi creşte. Înţelegerea factorilor care influenţează forţa musculară este, prin urmare, o parte importantă a cercetării privind îmbătrânirea sănătoasă.
Un studiu recent a analizat dacă anumite bacterii intestinale ar putea fi legate de forţa musculară. Cercetătorii au analizat microbiomul intestinal a două grupuri de adulţi: 90 de tineri cu vârste între 18 şi 25 de ani şi 33 de adulţi mai în vârstă, cu vârste între 65 şi 75 de ani.
Participanţii au furnizat probe de scaun pentru ca cercetătorii să poată identifica microbii din intestinul lor. Cercetătorii au folosit secvenţiere ADN pentru a citi materialul genetic al microbilor din fiecare probă. Comparând aceste secvenţe cu baze de date de referinţă extinse, au putut determina ce specii bacteriene erau prezente şi în ce cantitate.
Participanţii au efectuat, de asemenea, mai multe teste menite să măsoare forţa musculară, inclusiv un test de forţă a prinderii mâinii. Acesta presupune strângerea cât mai puternică a unui dispozitiv portabil. Forţa prinderii este utilizată pe scară largă în cercetarea medicală deoarece oferă o imagine de ansamblu asupra forţei musculare. O forţă mai scăzută a prinderii a fost, de asemenea, asociată cu un risc mai mare de deces prematur.
Când cercetătorii au comparat forţa musculară a participanţilor cu microbii din intestinul lor, o specie a ieşit în evidenţă. Niveluri mai ridicate ale unei bacterii numite Roseburia inulinivorans au fost asociate cu performanţe mai bune la testele de forţă musculară.
Descoperirea unei astfel de legături este interesantă, dar nu înseamnă neapărat că microbul este responsabil. Multe lucruri pot fi asociate fără ca unul să îl cauzeze direct pe celălalt. De exemplu, vânzările de îngheţată şi atacurile de rechini cresc ambele vara – dar consumul de îngheţată nu provoacă atacuri de rechini.
Pentru a investiga dacă bacteria ar putea influenţa efectiv forţa musculară, cercetătorii au realizat experimente suplimentare pe şoareci. După reducerea microbiotei intestinale existente a animalelor, au introdus Roseburia inulinivorans în sistemul digestiv al acestora.
Şoarecii care au primit bacteria au dezvoltat o forţă de prindere semnificativ mai mare la nivelul membrelor anterioare decât cei care nu au primit-o. Fibrele lor musculare au devenit, de asemenea, mai mari şi s-au orientat către un tip de fibre asociat cu mişcări mai puternice (numite fibre musculare de tip II).
Analize suplimentare au sugerat că Roseburia inulinivorans ar putea influenţa modul în care muşchii utilizează energia. La şoarecii cărora li s-a administrat această bacterie, mai multe căi metabolice legate de energie din interiorul celulelor musculare au devenit mai active. În acelaşi timp, nivelurile anumitor aminoacizi (molecule utilizate de toate organismele vii pentru a produce proteine) au scăzut în intestin şi în sânge.
Datele obţinute la oameni au evidenţiat un alt tipar interesant. Adulţii mai în vârstă din studiu aveau, în general, niveluri mai scăzute de Roseburia inulinivorans în microbiomul intestinal decât participanţii mai tineri. Acest lucru se potriveşte cu tendinţa generală de scădere a forţei musculare odată cu înaintarea în vârstă.
La oameni, nu este clar încă dacă bacteriile intestinale influenţează forţa musculară sau dacă persoanele mai puternice şi mai active au pur şi simplu microbi diferiţi în intestin. Însă experimentele pe şoareci sugerează că acest microb poate creşte direct forţa musculară, astfel că vor fi necesare studii mai ample pe oameni pentru a stabili direcţia relaţiei.
Microbi şi muşchi
O posibilitate ridicată de această cercetare este utilizarea viitoare a probioticelor. Aceste produse conţin microbi vii destinaţi să aducă beneficii sănătăţii. Dacă studiile viitoare confirmă că Roseburia inulinivorans susţine forţa musculară la oameni, aceasta ar putea fi dezvoltată într-un probiotic conceput pentru a ajuta la menţinerea funcţiei musculare pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.
Totuşi, suplimentele nu sunt singura modalitate de a încuraja bacteriile benefice din intestin. Dieta joacă un rol major în modelarea microbiomului.
Fibrele prebiotice, care servesc drept hrană pentru bacteriile intestinale, pot susţine şi ele dezvoltarea acestora. Acest lucru se datorează faptului că hrănirea acestor microbi le permite să se stabilească mai bine şi să devină mai active în intestin.
Denumirea inulinivorans oferă un indiciu despre sursa preferată de hrană a acestei bacterii. Ea se referă la inulină, un tip de fibră alimentară care se găseşte în mod natural în alimente precum ceapa, usturoiul, prazul, sparanghelul şi rădăcina de cicoare. Aceste fibre sunt cunoscute pentru faptul că susţin dezvoltarea altor bacterii intestinale benefice, inclusiv membri ai grupului Roseburia.
Diete bogate în fibre au fost de mult timp asociate cu o gamă largă de beneficii pentru sănătate. Numeroase cercetări au legat un aport mai mare de fibre de riscuri mai scăzute de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 şi unele tipuri de cancer. Aceste efecte sunt probabil determinate de activitatea complexă a multor microbi diferiţi, nu a unei singure specii. Prin urmare, în prezent, suplimentarea cu o singură bacterie nu poate înlocui o dietă bogată în fibre.
Studiul are totuşi câteva limitări de menţionat. Grupurile umane au fost relativ mici, iar experimentele care demonstrează relaţia cauzală au fost realizate pe şoareci, nu pe oameni. De asemenea, adulţii în vârstă incluşi în studiu au fost toţi bărbaţi. Cu toate acestea, rezultatele se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi că microbiomul intestinal poate influenţa mult mai multe aspecte ale sănătăţii decât se credea anterior.
Pentru moment, recomandările pentru susţinerea atât a forţei musculare, cât şi a unui microbiom sănătos rămân surprinzător de familiare: exerciţii regulate pentru dezvoltarea forţei şi o dietă bogată în fibre.