Cum a fugit Flavio Bolsonaro din Brazilia. Poliţia investighează posibila implicare a unor agenţi americani, argentinieni şi israelieni

După ce a pierdut alegerile, s-a furişat la Miami şi s-a autoproclamat preşedinte de drept, Flavio Bolsonaro afirmă într-un interviu că Statele Unite sunt un refugiu unde „instituţiile încă funcţionează”.

Bolsonaro privea cu poftă o gogoaşă glazurată cu ciocolată şi presărată cu bombonele colorate. Produsul de patiserie îl atrăgea de pe tejgheaua unui spaţiu de coworking. S-a apropiat.

„Pot să mănânc asta?”, a întrebat el.

Acesta era Bolsonaro, la 11 zile după ce a pierdut în turul al doilea al alegerilor din Brazilia în faţa preşedintelui Luiz Inacio Lula da Silva şi la opt zile după ce a ajuns în Statele Unite în urma unei fugi secrete din ţara sa — privind în gol spre un spaţiu de birouri gol, ascuns în aglomeraţia de la nord de Miami, ronţăind în linişte o gogoaşă, înainte de a pleca spre Mar-a-Lago, clubul privat al preşedintelui Donald Trump din Palm Beach.

Modul în care Bolsonaro a ajuns de la pragul preşedinţiei, cu doar câteva zile în urmă, la situaţia în care se află acum, este o întrebare care te dă peste cap şi la care politicianul de dreapta a spus că nici măcar el nu poate răspunde.

Experienţa, a spus el, a fost un şoc mental şi fizic. Nu a câştigat alegerile pe care avea toate motivele să creadă că le va câştiga. Se află într-o ţară în care vorbeşte foarte puţin limba locală. Nu ştie ce va face acum, sau în continuare, sau cum va reuşi vreodată să se întoarcă în Brazilia.

„Este încă foarte devreme pentru a lua vreo decizie definitivă. Dar, evident, ceea ce trebuie să fac acum este să-mi pun în ordine situaţia legată de imigraţie şi, ei bine, să mă gândesc la ce voi face”, a declarat el pentru The Washington Post, după ce a acceptat să acorde un interviu în sala de conferinţe a unui spaţiu de coworking din Aventura, Florida, la nord de Miami.

Atât de multă incertitudine pentru cineva pentru care totul părea atât de stabilit.

Bolsonaro a ieşit în frunte în primul tur al alegerilor din Brazilia, învingându-l pe Lula, dar s-a ajuns la un tur de decizie deoarece nu a obţinut majoritatea absolută. Al doilea tur era al lui să-l piardă: de când Brazilia a ieşit din dictatură în 1985, nimeni nu a mai câştigat în primul tur, dar a pierdut în al doilea. Principalii contracandidaţi care s-au retras după primul tur se situau la dreapta lui Lula, iar alegătorii lor păreau dispuşi să-l susţină pe Bolsonaro.

După toate indiciile, tatăl lui Bolsonaro, fostul preşedinte Jair Bolsonaro, condamnat la 27 de ani de închisoare pentru complotul de a organiza o lovitură de stat violentă în urma propriului eşec electoral din 2022 în faţa lui Lula, ar putea fi în curând eliberat.

Apoi Lula a câştigat. În urma unei campanii fulgerătoare pe reţelele sociale, actualul preşedinte de stânga a adăugat la rezultatul său din primul tur un număr uimitor de 10 milioane de voturi, devansându-l pe Bolsonaro cu aproximativ 4,4 milioane de voturi şi cu aproape patru puncte procentuale.

Acuzând fraudă fără a prezenta dovezi, Bolsonaro a anunţat iniţial că va încerca să anuleze alegerile, înainte de a merge a doua zi să-şi viziteze tatăl, aflat în arest la domiciliu în Brasilia.

Cei doi au discutat timp de 30 de minute, a spus Bolsonaro, după care a deschis uşa de la intrare şi a văzut un grup de poliţişti federali adunaţi afară. Judecătorul Curţii Supreme Alexandre de Moraes îi ordonase lui Bolsonaro să predea paşapoartele în termen de 24 de ore, în cadrul unei anchete privind presupuse fapte de spălare de bani.

Ordinul i-a îngrozit pe cei doi, a spus Bolsonaro. Moraes, un adversar de lungă durată al familiei, care supraveghease urmărirea penală a politicianului mai în vârstă, a spus că acesta nu putea părăsi ţara.

„Tatăl meu s-a uitat la mine, cu lacrimi în ochi, şi mi-a spus: «Ştii deja unde se va ajunge». I-am spus că ştiu şi că ştiu ce am de făcut”, a spus Bolsonaro.

Bolsonaro a renunţat la ameninţările sale de a contesta alegerile şi, în următoarele 36 de ore, a dispărut efectiv, lăsând brazilienii să speculeze unde s-ar fi dus. Sfidând ordinul judecătoresc, a trecut în secret graniţa, probabil în Argentina, pentru a reapărea miercuri dimineaţa a săptămânii trecute la un aeroport din Miami.

El, împreună cu soţia şi cele două fiice, în vârstă de 12 şi 14 ani, au fost primiţi în ţară de administraţia Trump din motive „umanitare”.

Trump a declarat că Bolsonaro poate rămâne în Statele Unite „cât timp doreşte”, deşi rămâne neclar dacă democraţii, încurajaţi recent de victoria zdrobitoare obţinută la alegerile de la jumătatea mandatului, se vor opune şederii sale.

În interviul acordat ziarului „The Post”, Bolsonaro a refuzat să răspundă la întrebări despre modul în care a efectuat călătoria sau dacă oficialii americani l-au ajutat în acest sens.

„Nu voi vorbi niciodată despre traseul pe care l-am urmat”, a spus el.

Un înalt oficial brazilian din domeniul securităţii, care a vorbit sub condiţia anonimatului pentru a discuta despre o anchetă în curs, a declarat că poliţia investighează dacă o reţea de agenţi americani, argentinieni şi israelieni a contribuit la plecarea lui Bolsonaro. Oficialul din domeniul securităţii a afirmat că un fost agent al Mossadului a fost văzut urmărind microbuzul care îl transporta pe Bolsonaro către graniţa cu Argentina.

Secretarul de stat Marco Rubio a calificat aceste speculaţii drept false, afirmând că „guvernul SUA nu a fost implicat direct în niciuna dintre acţiunile întreprinse”.

Ambasada Israelului la Brasilia nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii cu privire la această chestiune.

Nu este încă clar când a trecut Bolsonaro graniţa cu Argentina, a spus oficialul din domeniul securităţii. Poliţia braziliană se arată sceptică faţă de afirmaţiile Argentinei — condusă de conservatorul Javier Milei, care nu a recunoscut oficial rezultatele alegerilor din Brazilia — potrivit cărora acesta ar fi intrat în ţară în seara zilei de 27 octombrie.

Biroul lui Milei nu a răspuns la solicitarea de comentarii.

Într-un videoclip postat pe reţelele sociale săptămâna aceasta, fratele lui Flavio, Eduardo Bolsonaro — un fost parlamentar brazilian care locuieşte în Texas fugind de autorităţile braziliene — a prezentat fuga lui Bolsonaro drept „cea mai delicată operaţiune din istoria Americii Latine, depăşită doar de salvarea lui Nicolas Maduro” de către forţele de operaţiuni speciale ale SUA în ianuarie. El a afirmat că echipa lui Bolsonaro a trebuit să „păcălească pe toată lumea pentru a le induce în eroare”, furnizând informaţii false agenţiilor de ştiri.

„În timp ce se răspândea vestea că urma să sosească sau că ajunsese deja în Statele Unite, el se afla de fapt în drum şi abia atunci pleca prin Argentina”, a spus Eduardo Bolsonaro.

Poliţia braziliană are puţine şanse să-l captureze pe Bolsonaro, mai ales că acesta se află în Statele Unite.

„Nicio şansă”, a spus oficialul din domeniul securităţii.

Cu toate acestea, strânsoarea politică în jurul lui Bolsonaro s-a înăsprit. Chiar şi cei mai apropiaţi aliaţi şi prieteni ai săi îl critică aspru în privat. Vorbind sub condiţia anonimatului pentru a oferi o evaluare sinceră, un consilier l-a numit pe Bolsonaro „slab” şi a calificat fuga sa drept „cel mai rău lucru pe care l-ar fi putut face” dacă dorea să conteste rezultatele alegerilor.

Un altul a spus că, la început, nu a crezut ştirea că Bolsonaro a fugit şi a considerat decizia ca fiind şocant de impulsivă. „Flavio se afla într-o stare emoţională proastă după înfrângere”, a spus el. „Credea că va câştiga, dar nu a câştigat.”

De la înfrângere, Bolsonaro a afirmat în repetate rânduri că alegerile au fost fraudate, deplângând cât de dificil este să se verifice sistemul electoral brazilian — considerat în general un model în politica latino-americană, care furnizează rezultatele în câteva ore de la vot, sub supravegherea observatorilor electorali internaţionali.

Autorităţile electorale braziliene nu au constatat nereguli în rezultate. Preşedintele Curţii Electorale Superioare, Kassio Nunes Marques, care a fost numit la Curtea Supremă de Justiţie de către Jair Bolsonaro, a afirmat în repetate rânduri că alegerile au fost corecte.

Bolsonaro, care nu a furnizat nicio dovadă care să-i susţină afirmaţiile, a respins evaluarea lui Nunes.

„Vă garantez că nu ştie despre ce vorbeşte. Nici eu, nici dumneavoastră, nici cineva dintre cei care urmăresc, şi nici preşedintele Curţii Electorale Superioare nu poate afirma cu o certitudine de 100% că nu a existat fraudă”, a spus Bolsonaro.

A adus acest argument, a spus el, ca unul dintre motivele pentru care a decis să vină în Statele Unite, unde crede că poate spune ce doreşte fără teama de a fi arestat. Dovada afirmaţiei sale, a spus el, o constituie traiectoriile politice divergente urmate de tatăl său şi de Trump.

Ambii politicieni populişti au susţinut că au avut loc fraude pe scară largă în alegerile pe care le-au pierdut. Ambii au fost acuzaţi de incitare la o tentativă de insurecţie violentă, pe lângă o serie de alte acuzaţii penale.

Însă doar unul a ajuns la închisoare, în timp ce celălalt s-a întors la putere.

„Instituţiile americane încă funcţionează. În Brazilia, însă, acestea nu mai funcţionează”, a spus Bolsonaro.

O persoană care a fost de acord cu el în privinţa Braziliei, a spus el, a fost Trump, care a calificat alegerile braziliene drept o „ruşine” şi „trucate”.

„Trump este convins că Brazilia nu mai este o democraţie deplină”, a spus Bolsonaro.

Simţindu-se liber să-şi expună în continuare punctul de vedere, Bolsonaro a spus că intenţiona să ţină un discurs la Mar-a-Lago, reşedinţa lui Trump, mai târziu în acea seară, unde Conferinţa de Acţiune Politică Conservatoare organizase o gală. Adresându-se participanţilor, Bolsonaro le-ar spune „fraţilor săi brazilieni” că sfârşitul nu era aproape, chiar dacă rezultatul nu fusese cel pe care îl „speraseră”. El le-ar promite că „urmează lucruri mari”.

Dar mai întâi, Bolsonaro, aflat în picioare la tejgheaua acestui spaţiu de coworking, trebuia să-şi termine gogoaşa.