Croaţia: Euforia aderării la Uniunea Europeană, înlocuită de dezamăgire (The Economist)

Economia stagnează, rata şomajului este în creştere şi mulţi tineri croaţi sunt cuprinşi de ură; euforia aderării la Uniunea Europeană a fost înlocuită de dezamăgire, a apreciat joi The Economist, descriind situaţia din Croaţia la şase luni de la aderarea la blocul comunitar.

Unii cochetează cu fascismul, iar ţara este marcată de intoleranţă faţă de cei 'care cred, trăiesc, se roagă, scriu şi vorbesc în mod diferit', potrivit publicaţiei, citată vineri de agenţia Hina. Această descriere 'nu s-a regăsit în apelul la protest al unui lider de opoziţie, ci în evaluarea sobră a lui Ivo Josipovic, preşedintele social-democrat (SDP) al Croaţiei', conform The Economist.

'Cel puţin în acest an este posibil ca economia să nu se mai contracte, după cinci ani de scădere în volum. Dar cu un şomaj de peste 20% nu este nicio surpriză că acum croaţii îşi pierd încrederea în liderii lor - precum şi în Uniunea Europeană, la care Croaţia a aderat la 1 iulie anul trecut. Zoran Milanovic, premierul social-democrat, nu este carismatic, consideră economia plictisitoare şi îşi uimeşte până şi pe propriii săi susţinători cu deciziile sale. Şi mai nepopular este Tomislav Karamarko, liderul Uniunii Democrate Croate (HDZ), principala formaţiune de opoziţie, a cărei susţinere populară a fost erodată de scandalurile interne de corupţie', continuă publicaţia britanică.

'Dar nu numai croaţii sunt dezamăgiţi. Cancelarul german Angela Merkel nu a mers la Zagreb pentru a sărbători aderarea ţării la UE. Germanii au lăsat de înţeles că aceasta s-a datorat faptului că guvernul croat blochează extrădarea unor agenţi ai fostelor servicii secrete iugoslave căutaţi în Germania pentru uciderea în 1983 a unui dezertor croat. Unul dintre ei, Josip Perkovic, a contribuit la crearea serviciilor secrete croate, iar fiul său este consilierul pentru securitate naţională al lui Josipovic', potrivit aceleiaşi surse.

'Cu toate că Perkovic a fost un apropiat al lui Franjo Tudjman, preşedintele din perioada anilor de război, cei de dreapta încearcă să acumuleze capital politic prin asocierea uciderii dezertorului cu foşti comunişti care sunt în prezent membrii SDP. Mulţi dintre cei de dreapta se întreabă de ce Milanovic este atât de protector cu Perkovic. Această situaţie a alimentat dezamăgirea faţă de ambele partide, ce ar putea pierde teren în faţa unor grupări noi, mai supărate în atitudine', a scris The Economist în materialul ce va figura sâmbătă în ediţia printată.

'La dreapta, Biserica Catolică, foşti veterani şi mulţi tineri croaţi, despre care istoricul Neven Budak spune că sunt în mod vizibil mai conservatori decât părinţii lor, se află în spatele a diverse acţiuni ce constituie în opinia unora revoluţia conservatoare croată. După un referendum - încununat de succes în decembrie - împotriva mariajului gay, următoarele ţinte ar putea fi avortul şi o luptă legată de însemnele oficiale în alfabetul chirilic sârb', a adăugat publicaţia britanică.

'La centru şi pe stânga eşichierului politic există de asemenea discuţii referitoare la noi partide ce ar putea atrage o parte din electoratul SDP. Milan Bandic, primarul Zagrebului, este una dintre persoanele care s-ar putea implica în luptă, alături de Nikica Gabric, un oftalmolog şi politician care a vorbit despre o a 'treia cale' în politica croată. Mirela Holy, fost ministru SDP, a creat un nou Partid Verde. Şi alte partide regionale se conturează la rândul lor', remarcă The Economist.

'În trecut, a spus Dejan Jovic, principalul consilier al preşedintelui, elita croată a reuşit să se pună de acord asupra unor obiective majore precum independenţa, recuperarea unor teritorii deţinute de sârbi şi integrarea în NATO şi UE. Cei care nu acceptau acest scopuri erau marginalizaţi. Acum, discuţiile legate de noi reforme avansează greu, iar într-o ţară deprimată, mulţi dintre cei nou-veniţi vor fi orice mai puţin liberali', a conchis săptămânalul britanic.