Criză în Armenia: Preşedintele armean refuză să-l demită pe şeful Marelui Stat Major la cererea premierului

Aproximativ 15.000 de protestatari care cereau demisia prim-ministrului Armeniei au mărşăluit în Erevan sâmbătă, în timp ce presiunile asupra liderului Nikol Pashinyan s-au intensificat după ce preşedintele armean a respins ordinul de revocare a şefului Marelui Stat Major.

Protestele împotriva prim-ministrului Nikol Pashinyan au apărut în noiembrie, după ce acesta a semnat un acord de încetare a focului care punea capăt unui război de şase săptămâni cu Azerbaidjanul cu privire la enclava separatistă Nagorno-Karabah.

Citiți și Armenia: Armata cere demisia premierului. Rusia intervine

Acordul - practic un armistiţiu din partea Armeniei - a legiferat pierderea controlul Erevanului asupra unor teritorii din Azerbaidjan pe care le deţinuse de peste 25 de ani.

Săptămâna aceasta, oficiali militari de rang înalt s-au alăturat mulţimii care cere demisia lui Pashinyan, măsură pe care premierul a etichetat-o tentativă de lovitură de stat. El a ordonat demiterea şefului Marelui Stat Major, dar ordinul a fost supus aprobării preşedintelui, deşi acesta joacă un rol în mare parte ceremonial.

Citiți și Armenia îl demite pe şeful Marelui Stat Major

Sâmbătă, preşedintele Armen Sarkissian a trimis ordinul înapoi lui Pashinyan, spunând că nu îl poate aproba deoarece consideră că anumite părţi ale decretului încalcă Constituţia. Nu a fost clar imediat dacă Pashinyan va încerca să revizuiască ordinul.

Criza politică este urmărită cu atenţie, în special de Rusia şi Turcia, care concurează pentru influenţă în regiunea Caucazului de Sud.

Caucazul de Sud are o importanţă strategică pentru că este un nod central între Europa, Asia şi Orientul Mijlociu, dar şi pentru că este un hub al conductelor azere majore care transportă petrolul în Vest.

Citiți și Serviciul Secret armean anunţă că a neutralizat un complot vizând asasinarea premierului