Creştere economică cu sacrificarea echilibrelor macroeconomice şi mituirea populaţiei. Economistul şef al BNR desfiinţează politica economică a fostelor guverne

În anul 2015, România îndeplinea toate criteriile de la Maastricht, aşadar şi-ar fi putut depune candidatura pentru aderarea la zona euro, dacă şi-ar fi continuat conduita fiscală responsabilă. Guvernul de atunci şi toate guvernele care i-au urmat au ales, în schimb, să privilegieze creşterea economică în ritmuri cât mai mari, cu orice cost (sacrificând echilibrele macroeconomice) scrie economistul şef al Băncii Naţionale, Valentin Lazea, pe blogul BNR.

Rezultatul: România a înregistrat într-adevăr cea mai rapidă creştere economică dintre statele membre ale UE, dar şi cea mai mare inflaţie, cel mai mare deficit bugetar, cel mai mare deficit de cont curent. Asta în timp ce vecina noastră Bulgaria a crescut mai încet, dar mai echilibrat, ceea ce a dus la accederea ei în zona euro în 2026, punctează Lazea.

Economistul ţine să sublinieze că nu doar guvernele, ci şi mediul de afaceri şi publicul în general au îmbrăţişat ideea creşterii economice bazate pe relaxarea fiscală, pe creşterea consumului şi pe alimentarea acestuia din import.

"Aproape pe nimeni nu a interesat care sunt consecinţele acestui model de creştere în ceea ce priveşte inflaţia şi deficitele. Şi de ce i-ar fi interesat, dacă fiecare a primit cam tot ce a vrut.

Mediul de afaceri a beneficiat, în aceşti zece ani de:

• neplata impozitului pe salarii sau a contribuţiilor de asigurări sociale pentru ramuri întregi (IT, construcţii etc.);
• definirea în sens foarte larg a microintreprinderilor şi tratamentul fiscal preferenţial aplicat acestora;
• rate ale impozitării extrem de scăzute. Chiar şi după creşterile din ultimul an, toate ratele de impozitare rămân, în România, mai scăzute decât în Polonia (la impozitul pe venit, impozitul pe profit, impozitul pe dividende, CAS etc.);
• permisivitatea ca aproximativ o treime din firme să opereze în piaţa fără a avea capitalizarea minimă cerută de lege etc;
• tolerarea evaziunii fiscale, îndeosebi (dar nu numai) prin neplata TVA.

Publicul larg, la rândul său, a beneficiat masiv de:

• gratuităţi la transportul în comun sau cu trenul;
• tichete de masă, tichete de vacanţă, tichete cadou;
• preţ subvenţionat în unele perioade la combustibili, gaze naturale, energie electrică etc;
• niveluri extrem de scăzute ale impozitelor pe proprietate."

Însă, punctează Lazea, toate aceste „cadouri” şi le poate permite un stat cu bugetul echilibrat (venituri egale cu cheltuielile), nicidecum un stat care se îndatorează masiv pentru a-şi acoperi deficitele.

Potrivit lui Lazea, criticile vehemente aduse în ultimele şase luni guvernului Bolojan, pentru faptul că, prin măsurile de consolidare fiscală, ar fi afectat consumul şi creşterea economică nu sunt justificate.

Lazea susţine "că, fără acele măsuri de consolidare fiscală astăzi am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată, retrogradată la categoria „junk” de către agenţiile de rating, în imposibilitatea de a plăti pensii şi salarii altfel decât prin tipărire de bani (inflaţionist). Dar, graţie măsurilor de consolidare fiscală, România a evitat recesiunea (creşterea economică s-a situat în 2025 aproape de 1 la sută), iar împrumuturile externe şi cele interne s-au ieftinit (aceasta fiind una din cauzele principale ale supraperformanţei reducerii deficitului bugetar de la 8,7% la 7,7% din PIB pe contabilitate naţională şi de la 9,3% la circa 8% din PIB pe contabilitate ESA)."

"Şi mai important, în aceste şase luni s-au făcut paşi decisivi pentru înlocuirea modelului de creştere bazată pe consum cu o creştere bazată pe investiţii, existând speranţa că în anii următori această tendinţă să fie continuată", a adăugat el.

Analiza integrală poate fi citită aici.