Consilier prezidenţial: România pregăteşte scutul de securitate pentru Neptun Deep şi infrastructura din Marea Neagră
România va avea până în 2027 capacităţi moderne de detectare în Marea Neagră, menite să protejeze proiectul offshore de gaze care o va transforma într-un exportator net, precum şi alte infrastructuri strategice, a declarat pentru Reuters consilierul economic al preşedintelui Nicuşor Dan.
Reuters, preluată de Hotnews, subliniază că România, stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, are o frontieră terestră de 650 de kilometri cu Ucraina şi a identificat în ultimii doi ani încălcări repetate ale spaţiului aerian de către drone ruseşti, precum şi apariţia unor mine plutitoare în Marea Neagră, pe rute comerciale şi energetice esenţiale.
Proiectul offshore Neptun Deep, deţinut în parteneriat de OMV Petrom şi compania de stat Romgaz, va începe livrările de gaze în 2027, moment din care România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.
„Este cert că România trebuie să investească în capacităţi avansate de detectare”, a declarat pentru Reuters Radu Burnete, consilier economic al preşedintelui Nicuşor Dan.
„Acestea presupun, printre altele, radare, drone şi senzori, scopul fiind să avem o imagine mult mai clară asupra a ceea ce se întâmplă în largul mării. Este o prioritate şi trebuie implementată până în 2027”, a adăugat acesta.
O parte din aceste capabilităţi va fi finanţată prin programul european de reînarmare SAFE, prin care România va putea accesa 16,6 miliarde de euro în perioada 2026–2030.
Potrivit regulilor iniţiativei SAFE, o parte dintre echipamentele achiziţionate de statele membre trebuie produse la nivel naţional, iar Burnete a precizat că Guvernul de la Bucureşti va urmări ca România să poată exporta o parte din producţia realizată.
El a mai arătat că fondurile SAFE vor sprijini revitalizarea industriei de apărare, aflată într-o situaţie dificilă, şi vor contribui la stimularea economiei, inclusiv prin redirecţionarea unei părţi din producţie către sectorul auto aflat sub presiune, în timp ce sunt abordate şi provocările de securitate generate de războiul din Ucraina.
Burnete estimează că ritmul de creştere economică se va accelera începând cu 2027, susţinut de cheltuielile pentru apărare, exploatarea gazelor offshore şi măsurile guvernamentale de reducere a deficitului bugetar.
Marea Neagră şi fluviul Dunărea, care leagă România de Ucraina şi de Europa de Vest, sporesc atractivitatea ţării pentru investitori, alături de investiţiile statului în infrastructura rutieră, a mai spus consilierul.
Dunărea şi investiţiile suplimentare în portul Constanţa ar putea transforma România într-un hub logistic pentru reconstrucţia Ucrainei.
„Vom finanţa multe dintre aceste interconectări cu Republica Moldova şi Ucraina din fondurile SAFE”, a concluzionat Burnete.
